Brandul IIANA transforma ia romaneasca intr-o piesa de rezistenta a garderobei

principalaEste cunoscuta dupa numele dat afacerii sale cu ii traditionale romanesti, IIANA, si datorita pieselor vestimentare pe care le creeaza.  “Este esential sa nu uitam valorile romanesti, este esential sa scoatem in fata orice simbol romanesc care poate fi un brand de tara apreciat oriunde in lume.”(Iiana)

 

 

Buna, IIANA. Cum te simti stiind ca piesele vestimentare pe care le creezi sunt purtate de atatia oameni si sunt atat de apreciate in ziua de azi?

Am inceput sa promovam ia traditionala pentru ca romancele merita sa o poarte! Merita sa ne mandrim cu ceea ce avem noi frumos! Femeile puternice trebuie sa poarte o astfel de piesa vestimentara, tocmai de aceea cred ca azi multe dintre ele au inteles acest lucru, chiar daca moda dicteaza altceva. Este poate un manifest, un statement al femeilor din aceasta tara, care pot face lucruri mari. Pana la urma, ce poate fi mai spectaculos ca piesa vestimentara decat o ie traditionala romaneasca?

 

Bundita 1Ai renuntat sa mai defilezi pe podiumurile internationale de moda in favoarea pasiunii imense pe care o ai pentru ii. Cum a fost trecerea de la modeling la cea de designer?

Inainte de a ajunge sa fac modeling, am purtat ia romaneasca J. La gradinita, acolo unde cred ca noi toate, din generatia celor care acum avem intre 30 si 40 de ani, am purtat-o. Am fost model, o experienta de viata din care am invatat foarte multe lucruri, am cunoscut locuri si oameni care ce mi-au largit orizontul. Am invatat apoi ce inseamna munca in publicitate si pentru ca am aceasta experienta, am reusit sa pun pe picioare un magazin online asa cum este www.iiana.ro fara prea mare efort. Imi place mult ceeea ce am realizat si cred in ceea ce fac. Este esential sa nu uitam valorile romanesti, este esential sa scoatem in fata orice simbol romanesc care poate fi un brand de tara apreciat oriunde in lume. Ne dorim ca ia noastra sa ajunga in magazinele din strainatate, produsele originale isi merita locul pe un piedestal.

 

Cum te-ai gandit sa faci o afacere cu iile romanesti cand acestea, in trecut, erau vazute mai degraba ca un suvenir de artizanat si nicidecum ca o piesa de rezistenta in garderoba? A fost greu sa readuci la viata ia romaneasca?

Ceea ce ma bucura foarte mult este faptul ca femeile au inteles foarte repede cat de senzuala, diafana si frumoasa poate fi o tinuta care se compune dintr-o ie. Eu am stiut acest lucru, tocmai de aceea am avut curajul sa pun pe picioare o astfel de afacere. Dupa ce postasem pe facebook poze cu ia romaneasca, am primit nenumarate feedback-uri de la prieteni care-si doreau si ei o camasa traditionala. Numeroase cereri veneau din strainatate. In mai putin de doua luni am inceput sa avem comenzi foarte multe, asa ca a fost necesar sa caut producatori in tara pentru a realiza o productie mai mare de ii. Nu a fost deloc greu sa readuc la viata ia romaneasca. Peste toate, ne gandim cu seriozitate sa deschidem o scoala de cusut ii, asta pentru ca orice romanca ar putea, la un moment dat, sa isi brodeze propria ie.

 

 

fuste cusute manualStiu ca se gasesc cu greu materialele necesare conceperii iilor traditionale romanesti si mai stiu ca nici producatorii priceputi care sa faca ii nu sunt foarte usor de gasit. In cat timp ai pus totul la punct?

Am gasit totul in Bucuresti. Panza, ata etc. Acestea se gasesc usor. Mai greu a fost cu producatorii pentru ca a trebuit sa ii selectez, iar asta mi-a luat destul de mult timp. E drept ca femeile tinere nu au rabdarea necesara sa mai coasa o ie asa cum o faceau strabunicile noastre, dar am gasit inca astfel de oameni priceputi si rabdatori. De asemenea, au vazut ca ia romaneasca se vinde, iar acest lucru le da mult elan. Multe dintre ele, cu o situatie financiara precara, nu mai sunt nevoite sa plece sa munceasca in strainatate. E o satisfactie enorma sa stii ca poti munci aici, pe aceiasi bani pe care i-ai fi primit in Italia sau in Spania. Revenind la ceea ce m-ati intrebat, afacerea a fost pusa pe picioare in mai putin de doua luni de zile. Sper ca in urmatorul an sa devina un succes, sa reusesc sa fac din acest business ceva serios. Ia romaneasca are semnificatii profunde, repet, isi merita locul pe un piedestal. Noi nu vindem ii de artizanat, nu vindem ii la coltul strazii. Sunt piese care si-au pastrat din lucratura, din broderia autentica, foarte elaborate, foarte pretioase.

 

Cat dureaza procesul de realizare a unei ii?

Pe scurt, intre trei saptamani si o luna de zile.

 

Sa vorbim putin si despre noua ta colectie toamna-iarna 2014, a carei imagine este nimeni alta decat Gina Pistol.  De ce Gina Pistol si nu alta vedeta din showbiz-ul romanesc?

Gina Pistol imi este prietena. O fata deosebita, care a acceptat sa pozeze in ia traditionala romaneasca pentru ca ii place aceasta piesa vestimentara. Ar purta-o oricand si oriunde. Colectia de toamna-iarna e altceva. Loredana a fost impresionata de fustele din fote romanesti cusute cu fir metalic sau de cele cu broderia colorata, precum si de iile incarcate cu modele extrem de vii. La fel de mult au fost apreciate de Ozana Barabancea, care imbraca ia romaneasca de la IIana la Antena 1. Colectia IIana toamna-iarna va fi o noutate in garderoba oricarei femei, ne dorim sa imbracam romancele cu haine care sa le reprezinte, tocmai de aceea fustele au primit amprenta unui valnic romanesc sau a unei fote vintage pastrate cu sfintenie de batranele femei din satele romanesti. Autenticitatea, frumusetea si calitatea sunt cuvintele care roiesc in jurul noii noastre colectii Iiana. Bineinteles, vor urma si altele, mult mai surprinzatoare.

 

ia motivul HoraUnde putem vedea si gasi colectia ta de ii traditionale romanesti de toamna-iarna 2014?

Va asteptam in fiecare zi la showroom-ul nostru din  Piata Natiunile Unite 3-5, Bloc A, Scara A, Etaj 2, Ap 13, Bucuresti sau pe site-ul www.iiana.ro, unde primim comenzile online.

 

Un gand pentru cititoarele noastre Tonica…

Femeile puternice poarta ia romaneasca. Haideti sa invatam sa o iubim si sa o imbracam cu mandrie si demnitate! E a noastra!

 

 

 

 

Text: Andreea Popescu