Atacul de panica. Cum il recunoastem?

Stresul cu care ne confruntam in viata de zi cu zi, situatiile negative, instabilitatea financiara si cea emotionala declanseaza aparitia atacului de panica si il transforma in cel mai aprig dusman al psihicului. Atacul de panica este o stare brusca si intensa de teama.

Desi nu este o afectiune care sa atenteze la viata pacientului, este un simptom care poate declansa depresia sau alte boli psihice, ajungand pana la a afecta calitatea vietii personale si profesionale a acestuia.



Profilul pacientului

De-a lungul vietii, majoritatea oamenilor se confrunta cu cel putin un atac de panica si, de cele mai multe ori, acesta apare in mod inopinat. Conform statisticilor, aproximativ 5% din populatie sufera de atacuri de panica repetate. In acest caz este dificil sa anticipezi momentul, ceea ce duce la o stare generata in permanenta de tensiune si teama. Indiferent daca se manifesta la nivel psihic sau fizic, aceasta afectiune este majora si instaleaza anxietatea, depresia, lipsa stimei de sine, nesiguranta si o viata traita in teroare. Cei care sufera de atac de panica isi modifica intreg comportamentul, traiesc o lupta continua si de lunga durata, nu se mai pot controla, isi pierd increderea in sine, sunt ezitanti, se izoleaza, prezinta un dezechilibru emotional accentuat (nervozitate, confuzie, isterie, paranoia), in unele cazuri ajungandu-se chiar si la suicid.

Cauzele atacului de panica

Principalele cauze ale atacului de panica sunt stresul zilnic, schimbarile majore din viata fiecaruia si instabilitatea financiara. Predispozitia genetica creste riscul de declansare a atacurilor de panica. Traumele din copilarie sunt asociate cu un pericol mai mare de a dezvolta acesta boala. Atacurile de panica mai pot fi declansate de abuzul de alcool, consumul de stupefiante, fumatul excesiv sau tensiunea nervoasa (decesul, nasterea, despartirea, dereglarile hormonale).

Atacul de panica: simptome

Principalele simptome in cazul atacurilor de panica sunt de ordin fizic, cognitiv si emotional. Acestea se instaleaza brusc si ating intensitatea maxima in jur de 10 minute. Sentimentul sfasietor de frica, cresterea ritmului cardiac, senzatia de sufocare, ameteli, voma, frisoane, transpiratii, tremuraturi, pierderea contactului cu realitatea, incapacitatea de a-ti controla propriile emotii si frica de moarte se traduc prin atac de panica. In cazul in care aceste simptome sunt repetitive si persistente pe o perioada mai lunga de timp, trebuie sa consultati de urgenta medicul specialist.

Exista doua tipuri de atac de panica:

  1. Inopinat – apare fara un motiv declansator, in diverse situatii si nu poate fi anticipat.
  2. Situational – se instaleaza in urma unor circumstante, intr- un anumit context si poate fi recunoscut.

In cazul acestei afectiuni exista posibilitatea ca ambele tipuri de atac de panica sa fie prezente la acelasi pacient, fiind total neputincios in fata acestor situatii.

Se trateaza atacul de panica?

Aceste tulburari pot fi tinute sub observatie atat medicamentos, cat si prin consiliere. Antidepresivele vor fi prescrise in urma unui consult de specialitate, in functie de stadiul afectiunii. Terapia se concentreaza pe constientizarea situatiei, controlul atacurilor de panica si schimbarea gandirii.

 

Text: Alexandra Lupu