Ce da culoarea ochilor?

culoarea-ochilor-shutterOare ce da ochilor culoarea care-i face atat de tulburatori si expresivii? Oamenii de stiinta afirma ca, in urma cercetarilor facute, culoarea ochilor depinde de cantitatea de pigment depozitata in iris. Irisul este un fel de diagrama interpusa in camera anterioara si restul ochiului si destinata sa filtreze cantitatea de raze luminoase ce vin din afara. Pupila pare mai mult sau mai putin voluminoasa, dar necontenit neagra, asa cum apare negrul in cazul obiectivului unui aparat fotografic, cand il privim din exterior.

Sclerotica este partea externa a globului ocular si are o culoare alb-laptoasa, care poate ajunge chiar la un albastru foarte palid.

Sclerotica  poate aparea insa mai mult sau mai putin rosie, in functie de vasele sanguine care o acopera la suprafata. Irisul este format dintr-un tesut elastic si contractil, acoperit pe suprafata sa interna cu o foita pigmentata, colorata de la brun pana la negru. Pe partea anterioara, suprafata vizibila din afara, depozitul de pigmenti este foarte variabil si grauntele acestor pigmenti sunt de diferite culori. Cantitatea de pigmenti se acumuleaza in celule speciale, ce poarta denumirea de cromatofori, de care depinde coloritul mai deschis sau mai inchis la ochiului. Dar acest colorit depinde si de tipul individual care poate fi mai mult sau mai putin bogat in pigmenti, nu numai in ochi dar si in piele si par, cum se observa de obicei la indivizii bruneti.

Albinosii sunt aproape orbi la lumina zilei
Cea mai inalta expresie a bogatiei de pigmenti o gasim la negri, a caror coloratie caracteristica este data de marea cantitate de pigmenti pe care o au raspandita in piele, in par si ochi. Tipul diametral opus este blondul cu ochi albastri deschis, cu pielea de culoare alb-roz, care arata o mare lipsa de pigmenti. Tipul blond devine un tip anormal cand lipsa de pigmenti este atat de accentuata incat are drept rezultat tipul albinos, cu parul aproape alb si irisul de un albastru-roz foarte palid si transparent, asemenea ochilor de iepuri albi sau de soareci albi.    Restul pigmentilor din organism ne apara de excesul de raze solare. Intr-adevar, brunetii sunt cei care se expun mult la soare si pigmentarea este o reactie de aparare a pielii, care o apara de excesul de ultraviolete continute de razele solare. Pigmentii din iris au menirea de a impiedica lumina in exces sa treaca prin tesuturile oculare. Persoanele care au ochii de culoare foarte deschisa suporta cu greu o lumina puternica, iar albinosii sunt aproape orbi la lumina zilei, simtindu-se mai in forma spre seara sau in intuneric.

Anomalii oculare
Cu trecerea timpului ochii isi modifica putin coloritul si devin ceva mai deschisi asa cum se intampla si cu parul, care devine alb din cauza pierderii treptate a pigmenului sau. In cazuri exceptionale s-a observat heterocromia irisului, adica o coloratie diferita a celor doi ochi, unul fiind de pilda castaniu iar celalalt albastru. Acest fenomen, intalnit si in cazul lui Alexandru cel Mare, intra la capitolul anomaliilor oculare si poate fi cauzat de tulburari ale irisului, dupa cum poate fi si un simptom al unei boli oculare sau al unei inflamatii cronice a tesutului ce suporta irisul. In acest caz ochiul bolnav este cel care are culoarea mai deschisa. Mai exista posibilitatea ca in interiorul aceluiasi iris sa existe sectoare ce au diferite culori, din cauza unei distributii neregulate a pigmentului. Se observa uneori sectoare mai intunecate in irisurile de culoare deschisa sau puncte negre care sunt adevarati negi de iris, asemenea celor care apar pe piele.

Studiul modificarilor de colorit ale irisului in legatura cu diferite boli a facut sa se nasca o stiinta, iridoscopia, care isi propune sa descopere bolile organismului prin simpla observatie a aspectului culorii irisului.     Culoarea ochilor si mai ales aspectul lor, care contribuie atat de mult la expresia unei fizionomii nu sunt date numai de coloratia irisului, dar si de culoarea si lungimea genelor. Acesti peri robusti implantati la marginea pleoapelor sunt in mod normal in numar de 150 si nu au numai rolul de a infrumuseta ochiul, dar si de a-l proteja. Cand pleoapele sunt inchise si semiinchise, genele se incruciseaza intre ele si formeaza un fel de grilaj ce poate opri corpurile straine care ar putea leza ochiul.

Semne de frumusete
Lungimea si perfecta indoire a genelor constituie unul dintre cele mai apreciate semne de frumusete. Intr-adevar, genele lungi completeaza frumusetea ochiului, dandu-i aspectul catifelat ce imprumuta privirii o voiciune si o caldura deosebita. Genele, in special la indivizii limfatici, sufera adesea de boala numita blefarita, care inroseste marginile pleoapelor, scurteaza genele si le face fragile, iar in acelasi timp baza lor se acopera cu o substanta scamoasa. Cu trecerea timpului genele care cresc noi sunt mici si decolorate, iar ochiul pierde unul dintre caracterele sale cele mai frumoase ce nu poate fi compensat nici prin cele mai rafinate cosmetice. In acest caz bolnavul trebuie sa consulte de urgenta un medic oftalmolog, care va prescrie un tratament local, cat si unul care sa imbunatateasca starea generala a organismului. Blefarita este insotita adesea de conjunctivita, si ea limfatica. Intalnim atunci ochii rosii, usor atacati de agentii externi. Este ceea ce se intampla in cazul copiilor limfatici si adultilor cu parul blond. Sprancenele contribuie la frumusetea ochilor si sunt unul dintre indiciile de expresivitate ale fizionomiei. Vointa, inteligenta, dispretul, furia, ura, atentia, groaza, surprinderea si atatea alte aspecte ale vietii noastre afective se oglindesc toate in ochi, organul care reflecta toata viata interioara a omului.

Text: Alice Beius