|
Cuplu -
Povestea mea
|
|
De ce unele femei sunt facute pentru casatorie, iar altele pentru singuratate? Intr-o societate ca a noastra, casatoria este o norma. O norma religioasa, ce-i drept, iar daca cei doi nu se potrivesc inseamna ca nu le-a fost scris sa fie impreuna. De ce unele femei simt nevoia sa ramana independente? Femeile sunt atat de diferite…
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
Pentru ca vrem sa fim aproape de femeile tonice, am creat o noua rubrica, „Scrisori de la cititoare”. Scrie-ne pe adresa redactiei:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
si impartaseste-ne problemele tale, iar specialistii nostri iti vor raspunde.
„Va scriu acum, in prag de sarbatori, cautand un sfat care sa ma ajute sa trec peste ceea ce pentru multi inseamna o perioada de bucurie si intalnire cu ganduri mai bune si mai calde: sarbatorile de iarna. Ei bine, pentru mine perioada sarbatorilor este cel putin tensionata.
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
|
Incepand cu acest numar al revistei Tonica incercam sa fim mai aproape de femeile tonice prin noua rubrica “Scrisori de la cititoare”. Scrie-ne pe adresa redactiei sau pe
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
si povesteste-ne despre problemele tale iar specialistii nostri iti vor raspunde.
“Sunt profesoara de muzica si o persoana foarte respectabila, in mediul meu. Sotul meu este cadru didactic universitar si mi-a fost si mie profesor, la Conservator. E adevarat, pe atunci eram o tanara frumoasa, sexy, apetisanta.
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
 Am cunoscut un tip care spune ca suntem impreuna desi nimic din comportamentul lui nu tradeaza asa ceva. Adica suntem “impreuna” in felul acesta ciudat de aproape un an dar varianta lui de relatie nu seamana nici pe departe cu ceea ce eram eu obisnuita sa cred ca este o relatie. Teama lui de responsabilitate ma face sa nu mai stiu ce sa cer si ce sa vreau in relatie cu el. Mi-a bulversat toate normele si nu stiu daca eu exagerez si sunt adepta unui stil de cuplu demult demodat sau el are o nevoie de independenta aproape patologica care imi face rau. Teama de a face planuri impreuna
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
 Mi-a luat mult timp sa recunosc ca nu numai ca sunt dependenta de tigari, de apa calda si de televizor ci am tendinta sa devin dependenta de persoane din jurul meu. Iar el, partenerul meu de acum, este candidatul perfect pentru alimentarea dependentelor mele. Suntem impreuna de 4 ani si jumatate, locuim impreuna(fara sa avem planuri de casatorie dar asta este alta poveste), lucram foarte mult(deci nu avem timp sa ne plictisim unul de celalat desi nu facem nimic deosebit de la zi la zi). Cam asta este relatia mea la prima vedere. Asa mi-o descriam pana acum doua saptamani cand, in urma unor schimbari bruste, pe langa faptul ca nu mai stiam ce fel de relatie am,
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
 Moto-ul meu in viata este: “Fara regrete!”. Tocmai de aceea aleg sa gandesc lucrurile de zeci de ori inainte sa iau o decizie. De cate ori am facut ceva ca forma de abandon in fata unui impuls de moment s-a dovedit a fi o mare greseala. Am 27 de ani si am, aveam mai bine spus, o relatie de 7 ani cu un om absolut extraordinar. Ce sa spun despre relatie: respect, dragoste, am crescut si ne-am modelat unul pe celalalt pana am ajuns la o intelegere perfecta. Apoi, intr-un moment de nesiguranta, am luat o decizie care a distrus tot ce construisem cu atentie si multe multe planuri de viitor, in 7 ani de zile incredibil de frumosi.
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
 Ma simt ca la grupurile de terapie din strainatate: “Buna, numele meu este Alina si… vreau sa le am pe toate”.
Povestea incepe cam asa: am 25 de ani si lucrez intr-o librarie. Am avut pana acum doua relatii mai serioase, in rest doar cateva intalniri cu diversi indivizi care nu s-au concretizat in nimic din diverse motive. Prima relatie a durat mai bine de un an si a fost ca un foc de artificii. Adica azi plangeam maine radeam poimaine ma gandeam ca nu prea are sens sa traiesc si apoi ma gandeam ca mi-ar placea sa fac un copil si tot asa pana in pragul internarii la spitalul de nebuni. L-am iubit foarte mult insa si acum, cand imi aduc aminte de perioada aia, ma mir din tot sufletul ca am supravietuit. Nu cred ca as mai putea sa trec acum prin asa ceva.
|
|
Cuplu -
Povestea mea
|
|
A fost odata ca niciodata si de n-ar fi fost tot s-ar fi povestit pentru ca, dupa parerea mea, omul este, inainte de „animal social” sau „trestie ganditoare” cum ne-au obisnuit filosofii, un Povestitor.
Lumea ni se dezvaluie in fiecare secunda a existentei ca cea mai delicata forma de impletire a povestilor. Fiecare particula a universului isi croseteaza cu grija istoria personala pentru ca apoi, la momentul potrivit, sa-si decojeasca toate spaimele si sa se ofere tuturor traducerilor si asimilarilor.
|
|
|
|
|