Nu intrebati care sunt diferentele esentiale intre femei si barbati. Intrebati-va de ce cultura americana se concentreaza pe diferentele care exista si impune ideea ca forma barbatului este standardul iar femeia este altfel, fiind inferioara (androcentrismul). De ce ea imparte in mod virtual fiecare obiect si varietatea experientelor in masculine si feminine (polarizarea genului/in functie de gen).

Societatea face acest lucru atat de devreme si cu atata parere de rau prin construirea unor institutii sociale ca spunem, spe exemplu spre exemplu un loc de munca care nu are conditii egale, din punct de vedere medical, pentru femei-este o greseala in dezavantajul femeilor pentru neutralitate si se presupune ca asa trebuie sa fie.

Am omis sa spunem, spune psihologul Sandra Bem de la Universitatea Cornell, ca privim printr-o lentila ascunsadar distorsionata, implantata cu mult timp in urma in pshihicul fiecareia dintre noi.

Clasificarea in functie de genuri a realitatii sociale este cu totul deformata pana la o dieta cum traim experienta dorintei sexuale. In cartea sa “Lentilele Genului”, Bem sustine ca polarizarea in mod gresit pune toti barbatii impreuna si toate femeile impreuna, stergand adevarata diversitate de impulsuri care “exista in mod natural la fiecare sex si se suprapune ceea ce exista in mod natural intre cele doua sexe”.Intre aceste sunt: interesul erotic la persoanele de ambele sexe, dorinta pentru culori tari, texturi din matase, sentimentele de grija fata de copil.

Polarizarea genului devine, de asemenea, singura si cea mai importanta dimensiune in jurul careia personalitatea si identitatea individuala sunt organizate. Dar largind interesul a ceea ce inseamna a fi barbat sau femeie, in afara diferentelor biologice, acest fapt genereaza o mare insecuritate in legatura cu masculinitatea sau feminitatea unei persoane. Este ceva asupra caruia trebuie sa se lucreze permanent, pentru a nu se pierde. Aceasta povara se rasfrange in mod disproportionat asupra oamenilor, din momentul in care androcentrismul devalorizeaza sentimentele sau valorile culturale definite ca feminine si ii pedepseste pe barbatii care le au.

Prin urmare ei sunt “lichidati” devenind caricaturi ale genului si homofobi, considerati cu impulsuri homosexuale care nu sunt naturale si de condamnat deoarece tradeaza intreprinderea combinata a indentitatii masculine. Nu fiecare accepta “presupusul natural al legaturii dintre sex si corp si genul psihicului”. Totusi exista genul “subversiv”, homosexualii, care reusesc sa scape de lentilele distorsionate ale culturii. Daca Bem are dreptate, ei sunt liderii unei necesare revolutii psihologice.