Chisturile ovariene pot aparea ca urmare a procesului lunar care are loc la nivelul ovarelor: ovulatia. In timpul ovulatiei, foliculul – care contine in interior ovocitul (celula sexuala feminina) - se dezvolta. Chisturile sunt, in marea majoritate a cazurilor, formatiuni benigne aflate la nivelul ovarelor. Orice formatiune aparuta pe ovare care depaseste trei centimetri se incadreaza in categoria chisturi ovariene. Majoritatea chisturilor pot produce putin disconfort sau chiar deloc, sunt inofensive si de obicei dispar de la sine in cateva luni. Uneori, acesti foliculi continua sa se dezvolte foarte mult, devenind chisturi functionale.

Exista mai multe tipuri de chisturi ovariene functionale, printre care:

• Chisturile foliculare incep sa se formeze atunci cand secretia de LH - hormonul luteinizant - nu se produce. Ele sunt inofensive, rareori cauzeaza durere si dispar adesea de la sine in decursul a doua sau trei cicluri menstruale.
• Chisturile luteale sau corpurile luteale apar atunci cand glanda pituitara secreta LH, iar ovulul este expulzat, foliculul rupt produce cantitati mari de estrogen si progesteron pentru a pregati organismul pentru o eventuala sarcina. Chiar daca acest chist dispare de la sine in cateva saptamani, el poate ajunge la 10 cm in diametru, se poate torsiona (rasuci) sau poate sangera, cauzand durere pelvina sau abdominala.
• Chisturile progestative - peretii chistului sunt comparabili cu cei ai elementului care ii da nastere: celule granuloase luteinizate, cu capilare sanguine si limfatice patrunzand in interiorul peretelui;
• Chisturile prin retentie sunt chisturi functionale si, de obicei, regreseaza spontan;
• Chisturile cu amenoree actioneaza mai mult ca obstacole fizice ale functiei ovariene decat ca agenti de secretie hormonala.

Simptomele sunt, de multe ori, nu foarte evidente, dar iata-le pe cele mai comune:

• dureri la nivelul abdomenului inferior, al pelvisului si al vaginului;
• tulburari menstruale;
• durere in timpul contactelor sexuale (dispareunie);
• greturi, varsaturi sau dureri mamare similare celor prezente in timpul sarcinii;
• dureri abdominale;
• senzatie de presiune pe rect sau vezica urinara – dificultati de golire completa a vezicii;
• durere pelvina severa, care survine brusc.

Cum pot fi depistate chisturile ovariene?

Controlul medical - o simpla palpare a ovarelor, in timpul examenului pelvin, din partea ginecologului poate semnala prezenta unui astfel de chist.

Ecografia va reflecta fidel imaginea uterului si a ovarelor, iar chisturile pot fi depistate cu usurinta, in cazul in care exista.

Examinarea pelvina este un examen fizic complet al organelor pelvine feminine, efectuat de catre un medic. Examinarea pelvina ajuta medicul sa evalueze dimensiunea si pozitia vaginului, uterului, cervixului, trompelor uterine si ovarelor.

Ecografia endovaginala - aparatul cu ultrasunete are un transductor, un fel de “mouse” care este plimbat pe piele pentru a transmite ultrasunetele si a primi ecoul, special conceput pentru a fi introdus usor in vagin. De multe ori, daca la ecografia abdominala s-au vazut chisturi ovariene sau anomalii ale uterului, se recomanda ecografie endovaginala pentru a ajunge la un diagnostic precis.

Daca ai facut un control ginecologic, iar medicul ti-a spus ca a aparut un chist ovarian, este bine sa pui intrebari pentru a intelege despre ce este vorba. Trebuie sa fii sigura ca medicul iti va inlatura orice fel de temere sau neintelegere. Este foarte important pentru starea ta psihica.
Tratamentul depinde de varsta pacientei, de tipul si de volumul chisturilor, precum si de simptomele prezentate. Descrierea tipului de disconfort nu este de ajuns pentru un medic in stabilirea diagnosticului.

Aproximativ 95% din chisturile ovariene sunt benigne, adica necanceroase.

Text: Andreea Popescu