Cauzele aparitiei AVC sunt multiple:
- tromboza vaselor cerebrale (ateroscleroza);
- ocluzia embolica arterio-arteriala cerebrala;
- vasoconstrictie - vasospasm cerebral post hemoragic subarahnoidina, vasoconstrictie cerebrala reversibila (migrena, traumatism, eclampsia din sarcina);
- venoase: deshidratare, postpartum sau postoperator;
- asocieri cu stari de hipercoagubilitate secundar unor boli sistemice, cancer pancreatic, eclampsie, contraceprive orale.
Exista trei clase majore de evenimente cerebro-vasculare:
1. Accidentul ischemic tranzitor (AIT);
2. Accidentul vascular cerebral constituit;
3.  Ischemia cerebrala globala (din stopul cardiac).
AIT-ul este un deficit neurologic focal, episodic, cu remisie completa pana la maxim 24 de ore care are drept cauza o embolie arteriala. Durata manifestarilor este scurta (cateva minute) sau de ordinul zecilor de minute,  cand sunt implicati emboli mari din cord. Consecintele imediate sunt: inactivitatea functionala neuronala urmata de deficit neurologic. Clinic AIT se poate manifesta variat prin: deficit motor, tulburari de sensibilitate, tulburari de vorbire, cefalee, tulburari de vedere; si: vertij, tulburari de sensibilitate, deficit motor, tulburari de vedere, de echilibru, cefalee, pierderea cunostintei. Factorii favorizanti sunt: hipertensiunea arteriala, cardiopatile valvulare, dislipidemiile. Sunt necesare mai multe investigatii, printre care: examen clinic, examen Doppler, arteriografie carotidiana si vertebrala, CT sau RMN cerebral, ecocardiografie, EKG, analize biochimice de evaluare a starii sistemului de coagulare, a starii sistemului de coagulare-fibrinoliza.

Tratamentul accidentului ischemic tranzitor
- anticoagulant (de evitat la pacientii ca TA>150/100 mmHG, insuficienta hepatica si renala, boli hematologice, ulcere gastro-uodenale)
- tratamentul de intretinere a bolii de baza (ex. tratament antihipertensiv cronic);
- chirurgical.
AVC constituit delimiteaza in clinica instalarea rapida a unei disfunctii cerebrale de tip deficitar cu manifestare focala de cauza vasculara. Manifestarea este de durata (saptamani, luni), cu recuperare de obicei nesemnificatva a functiei pierdute. Se produce in caz de tromboza arteriala (embolia arteriala) sau ruptura vasculara (sau a unui anevrism intracranian) care are drept consecinta hemoragia cerebrala.
Factori favorizanti ai AVC-ului constituit sunt:

• •  AIT repetate in antecedente;
• •  Hipertensiunea arteriala;
• •  valvulopatii;
• •  arteriopatii cronice ale membrelor inferioare;
• •  traumatism cranian;
• •  diabet zaharat;
• •  dislipidemie;
• •  contraceptive orale;
• •  fumat.

AVC-ul constituit poate fi acompaniat de coma artificiala sau profunda. Ale manifestari: cefalee, fotofobie, convulsii tonicoclonice, tulburari de respiratie.
Cele mai utile metode de diagnostic sint: examenul clinic; CT/RMN cerebral; punctia lombara-pentru studiul LCR; examenul fundului de ochi.
Tratamentul vizeaza asigurarea functiilor vitale in sectia de terapie intensiva neurologie, cu mentinerea unei perfuzii cerebrale adecvate; mentinerea tensiunii arteriale in jurul valorii de 140/80 mmHg, pentru mentinerea perfuziei cerebrale; protectia cu antibiotice.

Tratamentul conservator se face cu anticoagulante in cazul diagnosticarii in primele 6 ore de la debutul simptomatologiei si cu antiagregante plachetare la peste 6 ore de la debut.
Tratamentul chirurgical se recomanda pacientilor cu hemoragie cerebeloasa, care dezvolta hidrocefalie consecutiva prezentei sangelui in spatiile intracraniene, sau celor cu un anevrism sau malformatie arterio-venoasa intracraniana.

Profilaxia AVC
AVC poate fi prevenit prin:
1.  regim igieno-dietetic, hipolipemiant, normoglicemic, normoprotidic, hiposodat, evitarea alcoolului, a drogurilor, renuntarea la fumat;
2.  activitatea fizica corespunzatoare varstei;
3.  tratament corespunzator gradat pentru mentinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale;
Reabilitarea pacientilor cu AVC este importanta si include terapia fizica, ocupationala si a vorbirii. Este directionata catre educarea pacientului si a familiei privind deficitul neurologic, prevenirea complicatilor imobilizarii (de exemplu escarele cutanate, contracturi musculare, pneumonia) si incurajarea si instruirea pentru depasirea deficitului restant.