Vrem sa va invatam niste adevarate trucuri. Nu conteaza atat cata grasime mancam, ci mai ales ce calitate de grasimi. In mare vorbim despre grasimi saturate si nesaturate. Grasimile saturate predomina in grasimile animale. Sunt stabile la caldura si sunt ideale pentru gatit. Grasimile nesaturate (mai ales de origine vegetala), sunt instabile chimic si se modifica si in organism conducand la radicali liberi. In structura grasimilor intra acizii grasi.

Organismul are nevoie de un anume tip de acizi grasi, esentiali AGE, si intr-o anume proportie. Sursa principala este pestele de apa rece, ouale, legumele cu frunze verde inchis, ficatul, unele cereale. O disproportie in aportul celor doi AGE, poate duce la dezechilibre hormonale sau cancer. In ultimii 60 de ani lumea occidentala si-a reorientat consumul de grasimi (mai ales margarina, uleiuri vegetale procesate), avand ca si consecinta cresterea imbolnavirilor de cancer si a afectiunilor cardio vasculare.

O atentie speciala trebuie aratata acizilor gras -trans care rezulta in urma incorporarii fortate de hidrogen in structura grasimilor vegetale, folosind nichelul drept catalizator. Acest acid capata o structura bizara, astfel ca nu poate fi folosit de catre organism. El joaca rol de carcinogen, sunt dovezi din ce in ce mai clare. El se afla in margarina, grasimi partial hidrogenate. Gasind o asemenea inscriptie pe eticheta, mai reflectati, sau pur si simplu o asezati la loc fara sa mai reflectati.

Ultimul despre care va vorbim (si vi-l vorbim de bine) este acidul linoleic conjugat (ALC), un acid gras natural care inhiba carcinogeneza la animale de experienta, care stimuleaza dezvoltarea musculara si metabolizarea altor grasimi, deci ne face suple si cu musculaturea frumoasa. Se gaseste doar in produsele lactate integrale (lapte integral, iaurt gras si branza grasa) provenind de la animale crescute cu iarba. Din pacate zootehnia moderna foloseste porumb, soia, care nu asigura aceste calitati produselor animaliere.

Produsele lactate "dietetice'' nu contin asemenea acizi grasi  sanatosi. Deci, o femeie inteligenta si atenta evita grasimile nocive: margarina si uleiurile vegetale procesate si are grija sa consume grasimi din surse "organice'': ulei de masline, unt, ulei de cocos.

2. Fibrele vegetale - Este binecunoscut efectul protector in cazul K de colon, dar iata, mai nou, si pentru K de san. Fibrele inglobeaza potentialii carcinogeni din intestin, diminuand contactul dintre acestia si peretele intestinal. Cu cat timpul de expunere la acestia este mai mic cu atat scade riscul pentu K. Stimuleaza cresterea  bacteriilor intestinale sanatoase, care sa disloce bacteriile indezirabile  stimulatoare de carcinogeni. Se leaga de estrogeni in intestin, scazand nivelul circulant. Din surse stiintifice dar si de bun simt, recomandam 25 g fibre zilnic. Cele mai bune sunt cele continute in: WHEAT BRAN, fasole, grau integral, legume, paine integrala, prune. Verificati continutul de fibre inscris pe eticheta. Painea alba este roscrisa; asteptam cu interes intrarea in limba si a termenului «junk  food», elocvent pentru raul pe care aceasta categorie de mancare o poate face. Sugestie culinara: salata din boabe de fasole, broccoli si orice legume va inspira. Dimineata, continuati sa mancati cereale cu lapte asa cum deja faceti demult.

3. Fructele si legumele - Din sutele de studii legate de dieta in cancer, fructele si legumele proaspete sunt reginele. Scad apetitul pentru grasimi. Contin substante fitochimice care sunt blocanti naturali de carcinogeneza (fenoli,indoli) si substante imunostimulante. Blocheaza formarea de carcinogeni numiti nitrozamine. Contin fito estrogeni, care prin diverse mecanisme pot impiedica activitatea estrogenilor naturali.

4. Schimbati culorile: de la carnea rosie treceti la cea alba (fructe de mare, pui fara pielita). In loc de carne la masa principala, serviti legume si cereale (paste). Mancati mai putina si nu deloc. Nu carnea este nociva ci modul de prelucrare: prelucrarea industriala, gratarul, SEARING, pregatirea direct la flacara (cand se elibereaza cei mai multi carcinogeni). Pregatiti carnea la foc mic, prin fierbere, la micro - unde,  POACHING.

5. Schimbati rolurile: faceti loc produselor din plante in dieta dumneavoastra, in detrimentul produselor animaliere. Vegetarienii si popoarele a caror cultura si religie ii indeamna sa consume (numai) produse ‘verzi’ au un risc scazut pentru K, confirmat prin studii epidemiologice. Aceste produse au grasimi putine, concentratie crescuta de fibre, contin fitonutrienti cu rol in modificarea carcinogenezei.

6. Soia - nu este o noutate. Este o sursa de proteine mai sanatoasa decat carnea. Contine fitonutrienti (isoflavonele) cu rol anti carcinogenetic si in reglarea echilibrului hormonal. Nu va asteptati sa gasiti aceste isoflavone in sosurile de soia, in hamburger-ii cu soia, in bauturile din soia. In Japonia unde majoritatea femeilor mananca soia, riscul pentru cancerul mamar este mai mic decat in USA unde femeile nu mananca. O portie de soia inseamna: 1 pahar lapte soia sau o jumatate cana de boabe gatite sau de tofu. Cel mai mare continut de isoflavone se gaseste in fulgii de soia (156 mg la 100 g) si cel mai mic in laptele de soia (4-10mg). Atentie la procesare: extractie prin apa pastreaza intacte fitonutrientii, extragerea pe baza de alcool le distruge.

Retineti !
Broccoli, varza de Bruxelles, conopida, morcov, varza, fasole verde, ardei, ridichi, soia, dovleac, rosii, cartofi dulci, vinete, caise, afine, grapefrut, struguri, lamaii, mango, papaya, piersici, zmeura, mandarine, portocale. Atata vreme cat un procent din cancere este influentat de dieta, sa influentam pozitiv acest procent, printr-o dieta cat mai aproape de ceea ce ne ofera natura mai bun, si nu vom gresi. Cu   siguranta vom fi mai sanatoase, mai tonice. Despre alte trucuri care ne fac viata sanatoasa in numarul viitor.