Fara un motiv anume, fara sa-i pese de cate ai lasat pe drumul ala, de cat ai muncit pentru a-l face mai bun. Esti daramat, dar drumul merge inainte fara tine si tu nu poti sa faci nimic. Te uiti cu lacrimi in ochi, dar si cu drag. Orice ar fi, era drumul tau.
Si atunci cand drumul se surpa sub greutatea neavenitilor care se fataie pe el incolo si incoace, fara sa le pese, fara sa te vada, pe tine nu te mai doare la fel de tare ca la inceput, dar ramai cu o mare dezamagire. Dezamagirea lasata de oameni care circula pe drum fara sa respecte nicio regula de circulatie.
Text: Alina Niculescu
