Ediția 64 a New York Film Festival are loc între 25 septembrie și 12 octombrie. Main Slate, programul principal al festivalului, reunește 32 de filme din 31 de țări. Privită ca o simplă listă, selecția adună nume mari, premiere și filme deja premiate. Privită mai atent, ea arată o preocupare mai clară: felul în care puterea politică, economică și socială intră în viețile private.
Directorul artistic Dennis Lim a remarcat că puține selecții ale festivalului au reflectat atât de urgent starea lumii. Programul confirmă această direcție prin filme despre erodarea democrației, război, migrație, muncă, marginalizare și precaritate. Nu este o selecție cu o singură teză. Este însă una în care tensiunile lumii actuale apar constant, de la documentarul despre amendamentele constituționale americane până la poveștile despre exil, granițe și ierarhii de clasă.
În acest context, The Diary of a Chambermaid, noul film al lui Radu Jude, capătă o importanță specială pentru publicul românesc. Nu pentru că explică întreaga ediție, ci pentru că formulează, într-un spațiu domestic, una dintre întrebările ei centrale: cum arată raportul de putere atunci când se ascunde în spatele politeții?
Radu Jude la New York Film Festival 2026
The Diary of a Chambermaid, cu titlul original Le Journal d’une femme de chambre, este o coproducție Franța-România, cu durata de 94 de minute. Filmul are premiera americană la New York, iar Ana Dumitrașcu o interpretează pe Gianina, o tânără din România angajată de un cuplu înstărit din Bordeaux.
Prezentarea publicată de festival o urmărește pe Gianina în munca de zi cu zi din casa familiei. Curăță, are grijă de băiețelul angajatorilor și numără zilele până la Crăciun, când se poate întoarce în România, la fiica ei. Între timp, repetă într-o producție locală de teatru inspirată de romanul lui Octave Mirbeau, publicat în 1900, care dă și titlul filmului.

Această punte dintre textul lui Mirbeau și prezent nu este un simplu artificiu cultural. Servitoarea din romanul francez vede tot, înțelege mecanismele casei în care lucrează și este obligată să tacă. În povestea contemporană a Gianinei, aceeași poziție devine una despre muncă migrantă, despre distanța dintre Est și Vest și despre fragilitatea unei libertăți câștigate prin plecare.
Festivalul descrie comportamentul angajatorilor drept o formă de condescendență liberală. Acolo se află miza reală a premisei. Cuplul nu este construit, cel puțin la nivelul sinopsisului, ca un antagonist grosier. Tocmai aparența de deschidere, educație și bunăvoință face raportul de clasă mai greu de numit. Ierarhia nu are nevoie de violență explicită pentru a rămâne activă.
Radu Jude revine astfel la New York după Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, prezentat în Main Slate în 2023. De data aceasta, cadrul pare mai restrâns, însă tema rămâne amplă: felul în care o societate își ascunde asimetriile sub formule corecte și gesturi acceptabile.
O hartă a puterii, de la democrație la granițe
Filmul lui Jude se află într-o selecție care tratează politicul drept condiție a vieții intime, nu drept decor. Ava DuVernay închide festivalul cu 14th, documentarul construit în jurul Amendamentului 14 din Constituția Statelor Unite și al presiunilor exercitate asupra principiilor de cetățenie, protecție egală și proces echitabil.
Mani Haghighi urmărește, în I Deserve a Lover Whose Every Rise Sets Fiery Dooms Raging Across the Skies, un artist și arhivar iranian a cărui lume se intersectează cu războiul dintre SUA, Israel și Iran. Julia Loktev continuă cu My Undesirable Friends: Part II – Exile povestea unor jurnaliști ruși împinși în exil după opoziția față de regimul Putin. Isabelle Stever plasează I Rarely Wake Up Dreaming în Ucraina aflată sub invazie rusă.
Valeska Grisebach urmărește vieți de imigranți la granițele fragile dintre Estul și Vestul Europei în The Dreamed Adventure. Lee Chang-dong pune precaritatea economică în centrul filmului Possible Love, în timp ce Mike Leigh revine la viețile apăsate de sistemul de îngrijire din Marea Britanie post-Brexit, în Tender Loving Care.
Aceste filme nu spun același lucru și nu folosesc aceleași forme. Împreună, ele refuză însă ideea că războiul, economia sau democrația sunt teme abstracte. Ele apar în case, în relații de muncă, în familii, în corpuri și în traseele celor obligați să plece.
Aici se află locul precis al filmului lui Radu Jude. Gianina nu este un simbol care rezumă selecția. Este un personaj prin care una dintre temele ei devine concretă: puterea se exercită și în spațiile mici, în relațiile aparent civilizate, între oameni care locuiesc sub același acoperiș, dar nu au aceeași libertate.
Între autori consacrați și voci noi
NYFF64 nu este, cum ar sugera simpla prezență a unor nume canonice, un festival care alege maturitatea în detrimentul descoperirii. Main Slate include 17 regizori aflați la prima prezență în programul principal, dar și 16 cineaști care revin după participări anterioare.
Pedro Almodóvar, James Gray, Radu Jude, Paweł Pawlikowski, Andrew Haigh, Hong Sangsoo, Lee Chang-dong și Mike Leigh compun partea familiară a selecției. În paralel, apar regizori precum Marine Atlan, Emmanuel Marre, Sandra Wollner, Arie și Chuko Esiri sau Tony Gilroy, aflați pentru prima dată în Main Slate.
Programul adună și filme validate la Cannes. Fatherland al lui Paweł Pawlikowski a primit premiul pentru regie, All of a Sudden al lui Ryûsuke Hamaguchi a câștigat premiul pentru interpretare feminină, iar The Dreamed Adventure al Valeskăi Grisebach a fost recompensat cu Premiul Juriului.
Această combinație face selecția mai interesantă decât un simplu bilanț al anului cinematografic. Festivalul nu prezintă doar filme deja consacrate de circuitul internațional. Creează și contexte pentru cineaști care intră acum într-unul dintre cele mai selective programe de cinema de autor din Statele Unite.
Vedetele atrag atenția, dar nu epuizează selecția
Vedetele există și vor domina inevitabil o parte din relatările despre festival. Paper Tiger, filmul de deschidere regizat de James Gray, îi reunește pe Adam Driver, Miles Teller și Scarlett Johansson. Tony Gilroy aduce Behemoth!, cu Pedro Pascal în rol principal, iar Godzilla Minus Zero are statutul de Spotlight Gala.
Aceste titluri sunt fața publică a ediției. Ele aduc interes general, echipe de presă și imagini de covor roșu. Dar nu trebuie confundate cu întreaga miză a selecției. Main Slate este construit cu o tensiune mai puțin spectaculoasă și mai durabilă: diferența dintre cei care au putere și cei care trebuie să se adapteze la ea.
Filmul lui Radu Jude oferă una dintre cele mai clare expresii ale acestei tensiuni. O româncă lucrează într-o casă franceză, iar raportul de clasă se vede în detalii cotidiene, nu în declarații solemne. Într-o ediție plină de nume mari, această perspectivă merită urmărită tocmai pentru că mută privirea dinspre imaginea publică a puterii spre mecanismele ei intime.
Lista completă a filmelor din Main Slate, New York Film Festival 2026
- Paper Tiger, James Gray
- Behemoth!, Tony Gilroy
- 14th, Ava DuVernay
- 9 Temples to Heaven, Sompot Chidgasornpongse
- All of a Sudden, Ryûsuke Hamaguchi
- Bitter Christmas, Pedro Almodóvar
- Clarissa, Arie Esiri și Chuko Esiri
- Dao, Alain Gomis
- The Day She Returns, Hong Sangsoo
- I Deserve a Lover Whose Every Rise Sets Fiery Dooms Raging Across the Skies, Mani Haghighi
- The Diary of a Chambermaid, Radu Jude
- Double Freedom, Lisandro Alonso
- The Dreamed Adventure, Valeska Grisebach
- Everything Else Is Noise, Nicolás Pereda
- Everytime, Sandra Wollner
- Fatherland, Paweł Pawlikowski
- La Gradiva, Marine Atlan
- I Rarely Wake Up Dreaming, Isabelle Stever
- The Loneliest Man in Town, Tizza Covi și Rainer Frimmel
- A Long Winter, Andrew Haigh
- The Man I Love, Ira Sachs
- A Man of His Time, Emmanuel Marre
- Minotaur, Andrey Zvyagintsev
- Misty Green, Chris Rock
- My Undesirable Friends: Part II – Exile, Julia Loktev
- My Wife Cries, Angela Schanelec
- Nowhere To Lay My Eyes, Hong Sangsoo
- Once Upon a Time in Harlem, William Greaves și David Greaves
- Possible Love, Lee Chang-dong
- Rose, Markus Schleinzer
- Tender Loving Care, Mike Leigh
- The Unknown, Arthur Harari














