Pornind de la această realitate, Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții dezvoltă primul instrument românesc standardizat pentru măsurarea metacompetențelor elevilor.
Narada, organizație cunoscută pentru proiectele sale desfășurate în școlile de stat, a semnat un parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții – ICCV, din cadrul Academiei Române. Cele două instituții vor crea primul instrument standardizat și validat științific din România prin care profesorii vor putea evalua trei dintre competențele esențiale pentru viitor: gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina.
Instrumentul va fi adaptat realității din școlile românești și va putea fi folosit de cadrele didactice pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu elevii dincolo de note, absențe sau comportamentul observat la clasă.
Este un demers care propune o schimbare importantă de perspectivă: succesul educațional nu va mai fi privit exclusiv prin rezultatele la matematică, limba română, examene sau olimpiade, ci și prin capacitatea copiilor de a face față presiunii, de a lua decizii și de a se adapta unei lumi aflate într-o transformare continuă.
Dincolo de note: ce înseamnă, de fapt, un elev pregătit pentru viitor
Timp de generații, performanța unui copil a fost asociată aproape automat cu mediile mari, premiile obținute la concursuri și reputația liceului în care reușea să intre. Chiar și comportamentul era rezumat, în mare parte, la nota la purtare.
Realitatea în care cresc copiii de astăzi este însă profund diferită. Informațiile nu mai sunt greu de găsit, iar inteligența artificială poate crea instantaneu răspunsuri, texte și soluții. În aceste condiții, memorarea mecanică nu mai poate reprezenta singurul reper al succesului.
Capacitatea de a verifica o informație, de a diferenția adevărul de manipulare, de a rezista impulsurilor, de a amâna o recompensă și de a continua o sarcină dificilă devine la fel de importantă ca materia învățată la școală.
Cu toate acestea, profesorii din România nu au în prezent la dispoziție un instrument standardizat prin care să măsoare asemenea abilități. Ei pot observa că un elev trece printr-o perioadă dificilă sau că în interiorul clasei există o dinamică neconstructivă, dar le lipsesc adesea mijloacele prin care să identifice exact problema și tipul de sprijin necesar.
Noul Index de Metacompetențe își propune să răspundă tocmai acestei nevoi.
Un instrument creat special pentru școlile din România
În cadrul parteneriatului, experiența acumulată de Narada în lucrul direct cu profesorii și copiii va fi completată de expertiza științifică a cercetătorilor ICCV.
Aceștia vor dezvolta chestionare diferite pentru elevi și profesori, care vor fi calibrate și testate în mai multe etape. Scopul este ca întrebările și indicatorii utilizați să reflecte cât mai fidel realitatea școlilor din România, indiferent dacă acestea se află în mediul urban sau rural.
Instrumentul final va fi standardizat, riguros validat și disponibil pentru cadrele didactice. Prima versiune a Indexului de Metacompetențe este programată să fie finalizată în toamna anului 2026.
Procesul de validare științifică se va desfășura într-un interval mai amplu.
„În perioada iunie 2026 – septembrie 2027, în cadrul Proiectului MCI (Meta-Competence Index) urmează partea de validare științifică a instrumentului care va fundamenta progresul elevilor de 10-15 ani în parcurgerea programelor educaționale. Constructele principale măsurate sunt: autoreglarea, autodisciplina și gândirea critică și se adresează atât elevilor din mediul urban, cât și rural. Instrumentul are în vedere fundamentarea științifică a activității cadrelor didactice și a politicilor publice din domeniul educațional”, explică Dr. CS I Simona Stănescu, coordonatoarea proiectului.
Prin datele obținute, instrumentul ar putea contribui nu doar la activitatea profesorilor, ci și la fundamentarea unor viitoare politici publice din educație.
Ce va putea afla un profesor despre elevii săi
Indexul de Metacompetențe este conceput pentru a putea fi aplicat în mai puțin de o oră, inclusiv în cadrul unei ore de dirigenție.
În urma evaluării, profesorul va putea obține atât o imagine generală asupra clasei, cât și un profil individual pentru fiecare elev. Nu va fi vorba despre o nouă notă sau despre o etichetă aplicată copilului, ci despre identificarea unor nevoi reale de sprijin.
Instrumentul ar putea arăta, de exemplu, dacă un elev are dificultăți de autoreglare, dacă impulsivitatea contribuie la apariția conflictelor sau dacă amână constant sarcinile școlare din cauza lipsei de autodisciplină.
De asemenea, profesorul va putea observa dacă elevului îi lipsesc anumite mecanisme de gândire critică necesare pentru a analiza informațiile și pentru a lua decizii în situații în care nu există un singur răspuns corect.
Aceste informații pot deveni punctul de plecare pentru intervenții educaționale mai bine adaptate fiecărui copil și fiecărei clase.
„Am stat în clase, am vorbit cu profesori, am văzut cum arată neputința unui profesor care știe că ceva nu e în regulă cu un elev sau observă o dinamică neconstructivă la clasă, dar nu are niciun instrument să înțeleagă ce. Și nu se pune problema de lipsă de interes, ci mai degrabă nu există nicio metodă să vadă dincolo de notă, dincolo de comportament și nici nu știe ce ar putea să facă din rolul său”, declară Irina Vasile, Director de Programe Narada.
O nouă definiție a succesului educațional
România dispune deja de date despre rezultatele elevilor la disciplinele școlare, despre promovarea examenelor și despre performanțele obținute în diferite regiuni. Sistemul nu poate arăta însă cu aceeași precizie dacă un copil își poate gestiona emoțiile înaintea unui examen important, dacă poate susține un efort de durată sau dacă este capabil să analizeze critic o situație complexă.
Andra Munteanu, cofondatoare și președintă Narada, consideră că această lipsă nu reprezintă un detaliu, ci o vulnerabilitate structurală a sistemului educațional.
„Parteneriatul cu ICCV este primul pas concret pentru a acoperi această lacună, la nivel național. Construim împreună primul instrument validat academic de măsurare a metacompetențelor în educația românească: un standard care va putea produce date comparabile între cohorte, regiuni și tipuri de școli, conectate la intervențiile specifice care au generat schimbarea”, precizează Andra Munteanu.
Alegerea unui institut din cadrul Academiei Române are rolul de a asigura o bază științifică solidă, mai ales în condițiile în care instrumentul ar putea schimba modul în care România evaluează pregătirea elevilor pentru viitor.
„Alegerea unui partener din Academia Română nu este întâmplătoare, pentru că un instrument care va influența modul în care România înțelege pregătirea copiilor pentru viitor trebuie să aibă în spate cea mai solidă validare științifică pe care o poate oferi sistemul de cercetare românesc. Scopul este să cucerim pentru România dreptul de a defini și măsura o nouă categorie de succes educațional și să contribuim la modernizarea modului în care România înțelege succesul educațional, nu prin notele pe care le obține un elev, ci prin capacitatea lui de a deveni un om pregătit pentru un viitor pe care nu îl putem vedea complet”, concluzionează președinta Narada.
De la repararea școlilor la construirea gândirii critice
Narada a apărut într-un moment în care accesul la educație era blocat, pentru numeroși copii, de probleme cât se poate de concrete: lipsa încălțămintei, afecțiuni dentare netratate, toalete aflate în curtea școlii, clase degradate sau lipsa conexiunii la internet.
În primii ani de activitate, organizația s-a concentrat asupra acestor urgențe vizibile. A renovat clase, a reparat acoperișuri, a mutat toalete în interiorul școlilor, a construit terenuri de sport și a conectat comunități vulnerabile la tehnologie.
Peste 260.000 de copii din mai mult de 500 de școli au beneficiat de intervențiile Narada, în urma unei investiții totale care a depășit 5 milioane de euro.
Pe măsură ce tehnologia și algoritmii au început să ocupe un loc tot mai important în viața copiilor, organizația a constatat însă că una dintre cele mai mari vulnerabilități nu mai este exclusiv lipsa accesului la informație, ci incapacitatea de a o analiza și filtra.
Dezinformarea face acum parte din viața cotidiană, fiind amplificată de platforme create să capteze și să păstreze atenția utilizatorilor. Copiii trebuie să navigheze într-un spațiu digital în care informațiile false, conținutul emoțional și manipularea pot fi dificil de recunoscut.
În fața acestei realități, Narada și-a redefinit treptat misiunea. Organizația nu se mai concentrează doar asupra resurselor materiale, ci și asupra capacităților interioare de care copiii au nevoie pentru a se adapta.
În prezent, Narada proiectează și testează programe educaționale bazate pe metodologia Social and Behaviour Change – SBC, cadru strategic utilizat și de UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății. Programele sunt dezvoltate împreună cu profesorii și sunt evaluate prin măsurători efectuate înainte și după intervenție.
Generația Zero și copiii crescuți în era inteligenței artificiale
Indexul de Metacompetențe se înscrie în inițiativa #GeneratiaZero, prin care Narada atrage atenția asupra faptului că actualul sistem de educație nu mai pregătește suficient copiii pentru lumea în care vor trăi.
Generațiile Alpha și Beta cresc alături de platforme digitale, algoritmi și instrumente de inteligență artificială. Ele nu au nevoie de mai puține cunoștințe, ci de o capacitate mai mare de a le selecta, verifica și folosi în mod responsabil.
Gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina sunt competențe care îi pot ajuta pe copii să-și păstreze autonomia într-o lume în care tehnologia poate răspunde la întrebări, dar nu poate lua în locul lor toate deciziile importante.
Parteneriatul dintre Narada și ICCV transformă această viziune într-un demers concret. În timp ce #GeneratiaZero susține necesitatea unei noi forme de educație, Indexul de Metacompetențe va putea indica unde se află fiecare copil și ce tip de sprijin îi este necesar.
Narada îi invită pe părinții care vor să descopere profilul de metacompetențe al copilului lor și care consideră că educația trebuie regândită să semneze Recensământul Generației Zero, disponibil pe platforma organizației.
Inițiativa transmite un mesaj simplu, dar puternic: educația nu înseamnă doar examene, note sau informații memorate. Înseamnă și curaj, echilibru emoțional, discernământ și capacitatea de a merge mai departe atunci când răspunsul corect nu este evident. Într-un viitor pe care nu îl putem anticipa în totalitate, acestea ar putea fi cele mai valoroase instrumente pe care școala le poate oferi unui copil.
