Randice-Lisa Altschul – inventatoarea telefonului mobil de unica folosinta
Randice-Lisa Altschul este dovada vie ca lipsa de expertiza intr-un anumit domeniu nu trebuie sa restrictioneze un inventator de la crearea unui produs nou.
Cu studii tehnice si cu putina instruire, in anul 1985 a devenit inventatoarea a mii de jucarii, fiind de meserie designer de jucarii. Prima sa inventie a fost jocul “Miami Vice”, inspirat din serialul omonim, iar o alta realizare a ei a fost un joc dedicat implinirii a 30 de ani de catre papusa Barbie.
Anul 1996 a fost anul in care Altschul a venit cu ideea ce i-a adus celebritatea in toata lumea: primul telefon mobil de unica folosinta.
Ideea de a inventa telefonul de unica folosinta i-a venit intr-un acces de furie cauzat de lipsa semnalului la telefonul mobil. In momentul in care convorbirea i-a fost intrerupta de lipsa semnalului, aceasta a fost tentata sa-l arunce din masina, insa a realizat ca un mobil costa destul de mult ca sa-l arunci intr-un moment de furie.
In acel moment s-a gandit ca ar fi bine sa inventeze un telefon mobil de unica folosinta, pe care oamenii sa-si permita sa-l cumpere si sa poata fi folosit 60 de minute, dupa care aparatul poate fi aruncat sau poate fi “reincarcat” cu minute.
Telefonul dispunea de un atasament tip hands-free. Inventia a fost denumita Phone-Card-Phone, iar dispozitivul avea grosimea a trei carti de credit fiind realizat din diverse produse de hartie reciclata.
Intre timp, Altschul continua sa lucreze la inventii noi, cum ar fi laptopul de unica folosinta. Ea a scris, de asemenea, o carte autobiografica despre experientele ei ca antreprenor si inventator.
Marion Donovan O’Brien – inventatoarea scutecului
Inventatoarea s-a nascut in Fort Wayne, Indiana, in 1917 si a crescut inconjurata de masini si de tot felul de inventii create de tatal si unchiul sau, dupa ce mama ei a murit cand ea avea sapte ani.
Dupa un timp, O’Brien s-a mutat in partea de est pentru a invata la Rosemont College, in suburbiile din Philadelphia. Dupa ce a absolvit, in 1939, a fost premiata cu o diploma in literatura engleza, primind astfel un job de asistent editor la revista Vogue din New York.
La putin timp, s-a casatorit cu James Donovan si a renuntat la cariera in favoarea familiei, mutandu-se impreuna cu sotul ei in Westport, Connecticut.
Maternitatea i-a dat acesteia un bun motiv de a revigora instinctele inovatoare ale copilariei sale. La fel ca toate mamele, ea era nemultumita de scutecele din material textil, pe care trebuia sa le spele dupa fiecare utilizare. Acest lucru a facut-o pe Marion sa realizeze primul ei scutec aparte folosind o perdea de dus.
In anul 1949, O’Brien a creat primul scutec “modern” rezistent la apa, confectionat dintr-un material absorbant de unica folosinta.
Ruth Handler, inventatoarea iconului Barbie
Ruth Handler a fost cofondatoare a Mattel si cea care a inventat papusa Barbie. Ideea de a inventa o astfel de papusa i-a venit in momentul in care si-a dat seama ca singurele jucarii de care se puteau bucura copiii la vremea aceea, si, deci, si fiica sa, erau papusile din hartie. Realizand ca ar putea fi o afacere foarte buna, Ruth a inceput sa se gandeasca serios sa creeze o papusa adult. I-a prezentat proiectul sotului ei, Elliot, cofondatorul companiei de jucarii Mattel.
In anul 1956, in timpul unei excursii in Europa, Ruth a descoperit papusa nemteasca, numita Bild Lilli, care iesise pe piata in anul 1955 si fusese creata dupa modelul unui personaj care aparea intr-o caricatura desenata de Reinhard Beuthin, in ziarul “Die Bild-Zeitung”.
Odata intoarsa acasa, in America, Handler i-a cerut ajutorul inginerului Jack Ryan pentru realizarea designului papusii. Numele papusii Barbie a fost pus dupa numele fetitei lui Ruth, Barbara.
Lansarea oficiala a jucariei a avut loc pe 9 martie 1959, iar aceasta este considerata a fi pana in zilele noastre ziua de nastere a lui Barbie. In 1974, o strada din New York a primit, pentru o saptamana, numele de Barbie Boulevard, iar in 1985, artistul Andy Warhol a pictat un tablou cu imaginea acestei papusi.
Mary Phelps Jacob – inventatoarea sutienului
In 1913, Mary Phelps Jacob din New York a introdus in viata femeilor de pretutindeni sutienul, asa cum il stim astazi. Primul sutien modern care a fost recunoscut printr-un patent a fost cel realizat de insasi Mary.
Mary este una dintre cele mai cunoscute femei care au schimbat lumea.
Si asta pentru ca a inventat ceva numai pentru femei care, intr-adevar, le-a schimbat tuturor viata.
Intamplarea a facut ca Mary sa intampine o problema legata de purtarea unei rochii de seara pe care abia si-o cumparase pentru un eveniment monden, iar la acea vreme singurul mod de a sustine sanii sub rochie era folosirea corsetului realizat din oase de balena. In acel moment, impreuna cu camerista ei, Marie, ea a inventat un “dispozitiv” realizat din doua batiste, ceva panglica si niste snur, realizand astfel un sutien fara spate.
In anul 1914, Mary s-a prezentat la biroul de inventii cu schite ale proiectului ei. Acesta a fost patentat sub denumirea de “sutienul fara spate”.
Din pacate, fara publicitatea necesara, ea a vandut patentul unei frime din Connecticut, pentru 1.500 de dolari, iar respectiva firma a castigat peste 15 milioane de dolari din afacere, in urmatorii 30 de ani.
Mary Anderson – inventatoarea stergatorului de parbriz
Desi la prima vedere esti tentat sa crezi ca stergatoarele de parbriz au fost inventate de catre un barbat, istoria demonstreaza ca o femeie a facut acest lucru.
Din cauza serviciului, Mary mergea foarte des cu taxiul si a observat ca soferii acelor timpuri erau nevoiti sa deschida ferestrele masinilor, atunci cand ploua, pentru a reusi sa vada drumul.
Astfel, ea a conceput un dispozitiv, ca un brat, care sa poata fi actionat din masina, cu ajutorul unui levier.
Dupa ce a fost victima mai multor accidente provocate de vizibilitatea redusa, Anderson a decis sa ajute toti soferii si a realizat un brat mecanic, care se putea misca in functie de necesitati.
In noiembrie 1903, Mary Anderson a primit patentul pentru un dispozitiv care putea curata zapada, apa de ploaie si zloata de pe un parbriz, folosind o maneta aflata in interiorul masinii.
Text: Andreea Popescu
