Squid Game, lansat pe Netflix în 2021, a devenit rapid un fenomen global, ajungând cel mai vizionat serial de pe platformă la momentul lansării. Serialul, acum la sezonul trei, este un mix de violență, suspans, estetică vizuală unică și explorare a naturii umane.
În primul sezon povestea urmărește 456 de persoane, toate aflate într-o situație financiară disperată, care sunt invitate să participe la o serie de jocuri aparent simple, inspirate de jocurile de copii coreene. Premiul total este unul uriaș. Însă fiecare joc are o miză care este ascunsă la început de organizatori: dacă pierzi, mori. Un singur participant poate fi câștigător. Sezoanele doi și trei, ultimul lansat pe 27 iunie 2025, introduc alți participanți, din sezonul întâi rămânând doar câștigătorul, Seong Gi-hun, un bărbat divorțat, cu datorii mari, dar o fire profund empatică. Acesta, împreună cu alți participanți, pornesc o rebeliune și încearcă să distrugă jocurile, dar planul lor este dejucat de Front Man, liderul organizatorilor. În final, Gi-hun este pus în fața unei alegeri aparent extrem de dificile, dar dovedește din nou că și-a păstrat umanitatea și onoarea.
Serialul aduce în atenția publicului câteva paradoxuri interesante. Iată câteva interpretări posibile:
Alegerea liberă vs. constrângerea economică
În serial, participanții aleg aparent „liber” să intre și apoi să rămână în jocurile mortale, dar o fac din disperare, din imposibilitatea de a scăpa de problemele financiare. Paradoxul constă în faptul că deși alegerea pare voluntară, este de fapt impusă de un sistem social și economic care nu le oferă alte opțiuni reale.
Aceasta este o critică a capitalismului extrem, în care “libertatea de alegere” este o iluzie dacă toate alternativele sunt imposibile sau inumane.
Paradoxul spectatorului
Publicul se bucură de spectacolul violent din Squid Game, deși serialul critică tocmai apetitul pentru distracție morbidă și insensibilitatea socială. Așadar, ne uităm la un serial care condamnă faptul că oamenii se uită la violență pentru divertisment. E ca și cum am consuma o satiră care ne critică pe noi, dar o facem cu plăcere, ceea ce creează un cerc vicios moral.
Valoarea umană
În Squid Game, viețile oamenilor sunt convertite în bani după ce pierd și sunt uciși (fiecare viață adaugă o anumită sumă de bani la câștigul total). Valoarea umană devine literalmente convertibilă în bani. Paradoxul este că, pentru a scăpa dintr-un sistem care îi reduce la simple unități economice, oamenii acceptă să participe la un joc care face exact asta — îi valorizează doar în funcție de banii pe care îi pot aduce altora.
Umanitate vs. inumanitate
Unii participanți dau dovadă de solidaritate, sacrificiu și empatie, chiar într-un context brutal și competițional. Paradoxul este că într-un joc unde doar cel mai nemilos ar trebui să câștige, supraviețuirea depinde adesea de umanitate, dar umanitatea te poate costa viața.
Ultimul sezon Squid Game a primit critici mixte, iar creatorul serialului, Hwang Dong-hyuk a confirmat că acesta este ultimul sezon principal, dar a lăsat ușa deschisă pentru spin-off-uri sau adaptări internaționale. Finalul sezonului trei lasă impresia că povestea ar putea continua…