Ultima problemă, romanul mystery semnat de Arturo Pérez-Reverte și publicat în România de Crime Scene Press (partener al proiectului biblioteca Tonica), este genul de carte: elegantă, inteligentă, cu parfum de vacanță mediteraneană și cu un mister suficient de bine construit încât să vă facă să mai cereți „încă un capitol” înainte de cină.
Iar vestea că romanul va deveni miniserie Netflix, cu premiera internațională pe 25 septembrie, nu face decât să confirme ceea ce cititorii de mystery au simțit deja: poveștile polițiste clasice, dacă sunt scrise cu stil, nu se demodează niciodată.
Un mystery clasic, cu aer de cinema vechi
Într-o epocă în care multe thrillere aleargă după ritm, șoc și twist-uri spectaculoase, Ultima problemă are curajul seducător de a reveni la plăcerea puzzle-ului. Avem o insulă grecească izolată de furtună, un hotel din care nimeni nu poate pleca, nouă personaje prinse într-un decor aparent idilic și o moarte misterioasă care transformă vacanța într-o anchetă.
Este o premisă care poartă în ea ecouri clare din Agatha Christie și Sherlock Holmes, dar romanul nu funcționează ca simplu omagiu nostalgic. Pérez-Reverte ia mecanismul clasic al misterului „în cameră închisă”, îl mută într-un cadru luminos, mediteranean, și îi adaugă o ironie fină, cinematografică. Rezultatul este o lectură care are farmecul unui film vechi proiectat într-o seară caldă, undeva aproape de mare.
Iunie 1960. Insula Utakos, lângă Corfu. Turista britanică Edith Mander este găsită moartă într-un pavilion de pe plajă, iar prima impresie este aceea a unui suicid. Doar că, în literatura bună de mister, prima impresie este rareori și adevărul.
Detectivul care nu era detectiv, dar l-a jucat pe Sherlock Holmes
Poate cel mai savuros element al romanului este protagonistul: Hopalong Basil, un actor aflat la apusul carierei, cunoscut cândva pentru rolul lui Sherlock Holmes în filme. Basil nu este detectiv. Nu are legitimație, nu are autoritate oficială, nu are decât memoria unui rol și exercițiul unui personaj pe care l-a locuit ani la rând.
Și totuși, tocmai această ambiguitate îl face fascinant. Ce se întâmplă când un om care a interpretat genialitatea deductivă este obligat să o practice în viața reală? Poate un actor să devină detectiv doar pentru că a învățat să gândească precum unul? Sau, mai subtil, poate literatura să ne pregătească pentru realitate?
Aici, Ultima problemă devine mai mult decât un roman polițist. Devine un joc despre identitate, memorie, ficțiune și rolurile pe care ajungem să le jucăm, uneori atât de bine încât ele ne schimbă.
Cartea de vacanță care nu îți subestimează inteligența
Marele merit al romanului este că livrează divertisment fără să devină superficial. Este o carte de vacanță, da, dar una sofisticată. Are mister, decor, tensiune și personaje suspecte, dar are și acea plăcere intelectuală rară de a urmări un autor care știe exact ce face.
Criticii internaționali au remarcat acest lucru. Financial Times a descris romanul drept „un delicios divertisment sherlockian”, Publishers Weekly l-a numit „un cadou pentru fanii romanelor polițiste”, iar Kirkus Reviews a observat dimensiunea sa de scrisoare de dragoste adresată lui Sherlock Holmes, creatorului său și epocii de aur a cinematografiei. Peter Swanson îl consideră „un metamister sclipitor, o adevărată încântare până la ultima pagină”.
Și poate că tocmai acesta este secretul lui: Ultima problemă știe să fie inteligent fără să fie rigid, nostalgic fără să fie prăfuit, elegant fără să fie prețios.
De ce Netflix mizează tot mai mult pe misterele literare
Adaptarea Netflix, regizată de Félix Viscarret, va avea patru episoade și o distribuție cu nume sonore: José Coronado, María Valverde, Martiño Rivas, Maribel Verdú, Gonzalo de Castro, Cristina Kovani, José Condessa și Pepón Nieto. Filmările au avut loc în Spania, în locații spectaculoase de pe litoralul Mării Mediterane, dar și în studiourile Netflix din Tres Cantos.
Dincolo de detaliile de producție, alegerea acestui roman spune ceva interesant despre gustul publicului actual. După ani dominați de thrillere întunecate și drame apăsătoare, există o revenire clară a interesului pentru misterele construite cu finețe, pentru povești care invită spectatorul să gândească, să observe, să suspecteze, să se lase păcălit elegant.
Iar Ultima problemă are toate ingredientele pentru ecran: decor izolat, personaje cu secrete, atmosferă vintage, tensiune psihologică și un protagonist care poartă în sine umbra celui mai celebru detectiv din literatură.
Arturo Pérez-Reverte și arta poveștilor cu substanță
Arturo Pérez-Reverte nu este un autor care scrie doar pentru efect. Jurnalist și corespondent de război timp de peste două decenii, membru al Academiei Regale Spaniole din 2003, el aduce în romanele sale o înțelegere aparte a naturii umane. A scris despre aventură, istorie, putere, loialitate, violență și memorie, iar multe dintre cărțile sale au fost traduse în zeci de limbi și adaptate pentru cinema sau televiziune.
De la El Club Dumas, adaptat de Roman Polanski în The Ninth Gate, până la Regina Sudului sau seria Căpitanul Alatriste, universul lui Pérez-Reverte a avut mereu ceva profund cinematografic. Dar în Ultima problemă, această calitate pare dusă într-o zonă de rafinament aproape ludic: autorul scrie despre cinema, despre literatură și despre mister ca despre trei forme ale aceleiași seducții.
O invitație la lectură înainte de premieră
Poate că miniseria Netflix va aduce romanul în fața unui public și mai larg. Poate că, din septembrie, mulți vor descoperi povestea direct pe ecran. Dar există un mic privilegiu în a citi cartea înainte: acela de a intra singur în joc, fără chipurile actorilor deja fixate în imaginație, fără ritmul montajului, fără muzica de suspans care să vă spună când trebuie să bănuiți ceva.
Ultima problemă este romanul perfect pentru vacanță tocmai pentru că oferă o evadare completă: o insulă grecească, o furtună, o crimă posibilă, un actor care devine detectiv și o poveste care vă invită să vă testați intuiția până la ultima pagină.
Iar într-o vară în care toți căutăm ceva frumos, inteligent și suficient de captivant încât să ne fure din realitate, cartea lui Arturo Pérez-Reverte pare alegerea ideală. Un mystery cu stil, cu parfum mediteranean și cu acea eleganță rară a literaturii care nu are nevoie să ridice vocea ca să te țină captiv.
