Sinuzita este o afecțiune inflamatorie care afectează sinusurile paranazale, acele cavități pline cu aer situate în oasele feței și ale craniului. Sinuzita apare atunci când mucoasa care căptușește sinusurile se inflamează, de obicei din cauza unei infecții, dar și ca urmare a alergiilor, poluării sau altor factori iritanți.
Deși este o problemă frecvent întâlnită, puțini înțeleg cu adevărat mecanismele și implicațiile acestei boli, precum și varietatea de tratamente – atât convenționale, cât și alternative – disponibile astăzi.
Sinuzita. Scurtă istorie
Inflamațiile sinusurilor sunt cunoscute încă din Antichitate, deși în moduri rudimentare. În Egiptul antic, craniile mumificate arată urme de infecții sinusale, iar în tratatele medicale grecești se făcea referire la „umorile” blocate în cap, o descriere posibilă a sinuzitei. Termenul „sinuzita” a fost oficializat în secolul XIX, odată cu dezvoltarea otorinolaringologiei ca specializare medicală. Inventarea radiologiei a permis vizualizarea sinusurilor, confirmând teoria conform căreia acumularea de secreții în aceste cavități poate duce la infecții și inflamații severe.
Cum se manifestă sinuzita
Simptomele sinuzitei variază în funcție de tipul și severitatea inflamației. Sinuzita acută se instalează brusc, de obicei în urma unei infecții virale, și durează mai puțin de patru săptămâni. Printre cele mai frecvente manifestări se numără congestia nazală, secrețiile nazale dense și de culoare galben-verzuie, durerea sau presiunea la nivelul feței (în special în zona frunții, obrajilor sau rădăcinii nasului), durerea de cap, senzația de plenitudine facială și, uneori, febra.
În cazurile cronice, simptomele se extind pe o perioadă mai lungă de 12 săptămâni și includ durere surdă, respirație nazală dificilă, pierderea mirosului și oboseală generalizată. Uneori pot apărea complicații precum sinuzita orbitală sau infecțiile craniene, care necesită intervenție medicală urgentă.
Ce cauzează sinuzita?
Principalele cauze în sinuzita sunt infecțiile virale, bacteriene sau, mai rar, fungice. O simplă răceală poate duce la inflamarea mucoasei nazale și obstrucționarea drenajului sinusurilor, ceea ce permite multiplicarea bacteriilor și duce la apariția unei infecții. Alergiile respiratorii, cum ar fi rinita alergică, contribuie de asemenea la dezvoltarea sinuzitei prin îngroșarea mucoasei și stimularea secrețiilor.
Factori anatomici, precum deviația de sept nazal, prezența polipilor nazali sau îngustarea ostiumurilor sinusale, predispun la sinuzita recurentă. Alți factori implicați sunt expunerea la poluanți atmosferici, fumatul activ sau pasiv, schimbările bruște de temperatură și chiar stresul, care poate afecta indirect sistemul imunitar.
Sinuzita. Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul sinuzitei se bazează pe istoricul pacientului, simptomele clinice și o serie de investigații. În sinuzita, medicul poate efectua o rinoscopie anterioară pentru a examina mucoasa nazală. Dacă simptomele persistă sau revin frecvent, se recomandă investigații imagistice precum tomografia computerizată (CT), care oferă o imagine detaliată a sinusurilor și permite identificarea unor posibile complicații sau cauze structurale. În unele cazuri se poate apela și la endoscopia nazală pentru o vizualizare directă a cavităților.
Tratamentul convențional și sinuzita
În caz de sinuzita virală, tratamentul este simptomatic. Se recomandă hidratarea corespunzătoare, umidificarea aerului, aplicarea de comprese calde pe față și administrarea decongestionantelor nazale (dar nu mai mult de 3-5 zile, pentru a evita efectul de „rebound”). Dacă simptomele durează mai mult de 10 zile sau se agravează după o ameliorare inițială, este posibil ca infecția să fie bacteriană și să necesite antibiotice, cum ar fi amoxicilina cu acid clavulanic.
Pentru sinuzita cronică, tratamentul include adesea corticosteroizi nazali pentru reducerea inflamației, spălături nazale saline regulate, antihistaminice în cazul alergiilor și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale minim invazive (cum ar fi chirurgia endoscopică sinusală) pentru restabilirea drenajului normal.
Sinuzita. Tratamente alternative și complementare
Interesul pentru tratamentele alternative în sinuzită a crescut semnificativ în ultimele decenii. Una dintre cele mai cunoscute metode este irigarea nazală cu soluție salină (de tip neti pot), care poate elimina secrețiile și alergenii, reducând astfel inflamația mucoasei. Potrivit unui studiu publicat în „Journal of Family Practice”, pacienții care au folosit irigații nazale regulate au raportat o reducere semnificativă a simptomelor comparativ cu grupul de control.
Fitoterapia este de asemenea utilizată pe scară largă. Extractul de pelargonium sidoides (o plantă originară din Africa de Sud) a fost studiat pentru efectele sale antivirale și antiinflamatorii. Usturoiul, datorită conținutului său de alicină, are proprietăți antibacteriene, iar consumul său regulat poate sprijini imunitatea.
Acupunctura, parte a medicinei tradiționale chineze, este o altă metodă alternativă care ar putea aduce beneficii pacienților cu sinuzita cronică. Un articol publicat în Annals of Internal Medicine a arătat că pacienții tratați cu acupunctură au raportat o ameliorare mai mare a durerii faciale și a congestiei nazale comparativ cu cei care au primit tratament convențional.
Astfel, după 8 săptămâni, pacienții care au urmat ședințe regulate de acupunctură au raportat o reducere mai pronunțată a simptomelor – în special durerea facială și presiunea sinusală – comparativ cu celelalte grupuri.
Sinuzita. Cât ajută vitaminele, probioticele
Suplimentele cu vitamina C, zinc și probiotice pot susține sistemul imunitar, reducând incidența infecțiilor respiratorii care pot duce la sinuzita. Totuși, este important de subliniat că eficiența acestor metode variază de la persoană la persoană, iar în cazul sinuzitei cronice sau severe este absolut necesară consultarea unui specialist.
Într-un studiu din 2021 publicat ulterior în „International Forum of Allergy & Rhinology” pacienții cu sinuzită au primit fie o combinație de probiotice orale și intranazale, fie placebo, timp de 6 săptămâni. Grupul tratat cu probiotice a arătat o reducere semnificativă a markerilor inflamatori în secrețiile nazale, precum și o îmbunătățire a scorului SNOT-22 (un chestionar validat pentru evaluarea simptomelor rinosinusale). S-a constatat și o diversificare pozitivă a microbiomului nazal.
Într-un alt studiu, din 2017, publicat în „American Journal of Rhinology & Allergy” s-a arătat că deficiența de vitamina D poate fi un factor de risc pentru sinuzitele recurente, iar suplimentarea acesteia ar putea avea un rol preventiv. Studiile clinice suplimentare sunt necesare pentru confirmarea beneficiilor terapeutice directe în sinuzita.
Poate fi prevenită sinuzita?
Prevenția sinuzitei implică mai ales evitarea factorilor de risc și menținerea unei bune igiene nazale. Este recomandată spălarea regulată a nasului cu soluție salină, evitarea fumatului, tratarea promptă a răcelilor și alergiilor și fortificarea sistemului imunitar printr-un stil de viață echilibrat. De asemenea, umidificarea aerului în încăperi, în special iarna, poate ajuta la menținerea sănătății mucoasei nazale.
În loc de concluzie
Sinuzita este o afecțiune frecventă, dar complexă, cu multiple cauze și forme de manifestare. Dacă este ignorată sau tratată necorespunzător, poate avea consecințe semnificative asupra calității vieții. De aceea, înțelegerea profundă a mecanismelor sale, diagnosticarea corectă și alegerea unui tratament personalizat – care poate include atât metode convenționale, cât și alternative – sunt esențiale.
Avansul cercetării medicale ne oferă din ce în ce mai multe soluții, iar colaborarea dintre medicină tradițională și terapii complementare promite o abordare integrativă în beneficiul pacientului.