Promovată intens pe rețelele sociale drept metodă pentru slăbit, reducerea celulitei sau „resetarea” organismului, expunerea la frig extrem este înconjurată deopotrivă de fascinație și de promisiuni exagerate. Dincolo de imaginea spectaculoasă a cabinelor pline de vapori reci, crioterapia are însă o istorie solidă în medicina sportivă și fizioterapie, fiind utilizată pentru reducerea durerii, gestionarea inflamației și susținerea recuperării musculare.
Ce este crioterapia și cum funcționează?
Denumirea provine din cuvântul grecesc „kryos”, care înseamnă frig. Procedura presupune expunerea întregului corp sau doar a unei anumite zone la temperaturi foarte scăzute, cuprinse în general între –110°C și –160°C, pentru un interval scurt, de aproximativ două până la patru minute.
„Această expunere controlată declanșează o serie de răspunsuri fiziologice intense, folosite în recuperarea musculară, gestionarea durerii și reducerea inflamației, dar și în tratamente estetice moderne”, explică Mihaela Sușcă, medic specialist în cadrul Ensana Health Spa Hotels Sovata.
În momentul în care pielea detectează frigul extrem, receptorii cutanați transmit rapid semnale către sistemul nervos central. Organismul reacționează prin vasoconstricție, adică prin contractarea vaselor de sânge de la suprafața corpului, pentru a proteja organele interne și a conserva căldura.
După încheierea ședinței apare efectul invers: vasele de sânge se dilată, iar circulația periferică se intensifică. Țesuturile primesc astfel un aport crescut de oxigen și nutrienți, iar procesele naturale de eliminare a produșilor reziduali sunt stimulate.
Această alternanță rapidă dintre vasoconstricție și vasodilatație este cea care stă la baza multora dintre efectele asociate crioterapiei.
De la recuperarea sportivă la ritualurile pro-longevitate
Cel mai bine documentat și cunoscut beneficiu al crioterapiei rămâne recuperarea musculară. Procedura este utilizată de ani buni de sportivi după antrenamente intense, competiții sau traumatisme minore, pentru a reduce durerile musculare și senzația de oboseală.
Expunerea la frig poate contribui la diminuarea temporară a inflamației și la scăderea percepției durerii, motiv pentru care multe persoane descriu ședința drept un adevărat ritual de regenerare.
Interesul științific pentru crioterapia întregului corp a crescut în ultimii ani. Cercetări publicate în 2024 au analizat inclusiv efectele procedurii asupra unor markeri inflamatori la persoane sănătoase, sugerând că expunerea controlată la frig ar putea avea un rol și în protocoalele de prevenție.
Acest lucru nu înseamnă că procedura este o soluție miraculoasă împotriva îmbătrânirii. Totuși, pe fondul interesului tot mai mare pentru longevitate, recuperare și optimizarea stilului de viață, crioterapia a început să fie integrată în programe complexe care includ mișcare, somn de calitate, nutriție echilibrată și managementul stresului.
Efectul asupra stării de spirit
Una dintre senzațiile raportate frecvent după o ședință este o stare de energie și bună dispoziție. Aceasta poate fi asociată cu răspunsul sistemului nervos la frig și cu eliberarea de endorfine, substanțe implicate în reglarea durerii și a stării emoționale.
Pentru unele persoane, efectul este asemănător cu acel boost de vitalitate resimțit după un duș rece sau după o sesiune intensă de sport. Experiența diferă însă de la un organism la altul, iar efectele pot fi temporare.
Poate crioterapia să reducă celulita?
În zona estetică, crioterapia este recomandată adesea ca procedură complementară în cazul celulitei, retenției de apă sau senzației de picioare grele.
Alternanța dintre contractarea și dilatarea vaselor de sânge poate îmbunătăți temporar microcirculația și poate oferi o senzație plăcută de tonifiere și ușurare.
Rezultate similare asupra confortului vascular pot fi urmărite și prin anumite terapii balneare. De exemplu, apa sărată și stratificarea termică naturală a Lacului Ursu creează o alternanță blândă între temperaturi, care poate stimula microcirculația și reduce senzația de picioare obosite, mai ales în sezonul cald.
Este important de precizat că nicio astfel de procedură nu elimină definitiv celulita. Aspectul pielii poate fi influențat de genetică, hormoni, circulație, nivelul de activitate fizică și structura țesutului conjunctiv. Crioterapia poate completa un program de wellness, dar nu înlocuiește mișcarea, hidratarea și un stil de viață echilibrat.
Crioterapia ajută la slăbit?
Organismul consumă energie pentru a reveni la temperatura normală după expunerea la frig. Acest proces poate determina o ușoară creștere a consumului energetic în orele următoare.
De aici a apărut și ideea intens promovată online că o singură ședință ar putea arde sute de kilocalorii. În realitate, valorile diferă foarte mult de la o persoană la alta și nu sunt suficient de importante pentru ca procedura să fie considerată un tratament de slăbit.
Crioterapia poate susține starea generală de bine și recuperarea după activitatea fizică, dar nu înlocuiește deficitul caloric, alimentația echilibrată și sportul practicat constant.
Ce simți în timpul unei ședințe?
Primele secunde sunt, de regulă, cele mai intense. Frigul este puternic, dar expunerea durează foarte puțin și are loc într-un mediu controlat.
În funcție de tipul procedurii, corpul este protejat în zonele mai sensibile, iar ședința este supravegheată de personal specializat. După ieșirea din cabină, multe persoane resimt furnicături, căldură la nivelul pielii și o senzație de revigorare.
Pentru rezultate legate de recuperarea musculară sau de gestionarea inflamației persistente, sunt recomandate adesea mai multe ședințe, stabilite în funcție de obiectiv și de starea de sănătate.
Când nu este recomandată crioterapia?
Deși este în general bine tolerată de persoanele sănătoase, crioterapia nu este potrivită pentru oricine.
Printre principalele contraindicații se numără hipertensiunea arterială necontrolată, afecțiunile cardiovasculare severe, fenomenul Raynaud, crioglobulinemia, urticaria la frig și insuficiența respiratorie severă.
În timpul sarcinii, procedura trebuie evitată, cu excepția situațiilor în care există o recomandare medicală explicită.
Există și contraindicații temporare, precum rănile deschise, infecțiile acute sau anumite afecțiuni neurologice. Din acest motiv, evaluarea medicală înainte de începerea unui program de crioterapie este esențială, mai ales în cazul persoanelor cu boli cronice.
Un ritual modern, dar nu o soluție universală
Crioterapia se află la intersecția dintre medicină sportivă, wellness și noile ritualuri de longevitate. Poate contribui la recuperarea musculară, la reducerea temporară a durerii și la îmbunătățirea stării generale de bine, însă beneficiile sale trebuie privite realist.
Nu topește kilogramele peste noapte, nu elimină definitiv celulita și nu poate înlocui obiceiurile care susțin sănătatea pe termen lung. Folosită corect, într-un protocol personalizat și cu respectarea contraindicațiilor, poate deveni însă acel ritual de două minute care aduce un plus de energie, confort și regenerare într-un stil de viață activ.
Foto: Shutterstock
