Dupa ce scriitorul William Shakespeare a incercat fara succes, de-a lungul timpului, sa afle raspunsul la intrebarea “Ce este dragostea?”, acum, dupa secole intregi, specialistii au realizat studii de imagistica in urma carora au aflat un raspuns, partial, ce-i drept, la aceasta intrebare.
Noul studiu realizat in domeniu arata ca dragostea vine de fapt din… creier, si nu din inima, cum obisnuiam sa credem. Se pare ca dragostea este un complex de emotie provocata de 12 domenii specifice ale creierului. Aceste zone formeaza reteaua de iubire, scriu Todd Lindeman si Alberto Cuadra, initiatorii studiului si oameni de stiinta.
Dragostea are loc in trei reprize – pofta, atractie si atasament emotional. Zona exterioara a creierului ajuta la determinarea gradului de constientizare, de perceptie, de rationament si de judecata. Aceasta este zona care ne face sa „credem” ca partenerul/partenera de viata ne completeaza si ca datorita ei/lui suntem intregi. Este, de asemenea, zona care ne face sa ne concentram si sa avem ochi doar pentru partenerul de viata, ignorand celelalte persoane care ne curteaza. Fie vorba intre noi, cred ca datorita acestei zone a aparut zicala „iubirea este oarba”.
Talamusul, care este o parte a diencefalului, format din substanta cenusie, este o statie de releu pentru sensibilitatile specifice; altfel spus, este o “gara” in care impulsurile devin trenuri. De fiecare data cand vezi persoana iubita, “trenurile” (a se citi impulsuri) ajung in centrul creierului activand toate sentimentele pe care le ai pentru partenerul de viata.
Neurologii studiaza creierul si functiile acestuia pentru a intelege mai bine modul in care medicii, psihologii si terapeutii ii pot ajuta pe cei care sufera de tulburari asociate cu relatiile disfunctionale, de dependenta de dragoste, de privare de dragoste, de dragoste neimpartasita, de respingere sau de singuratate.
Adanc in interiorul creierului, exista un set complex de structuri si in jurul sistemului limbic care este responsabil pentru sentimentele noastre. Aceasta zona de „agrement” joaca un rol important asupra felului in care ne simtim, ne exprimam sentimentele, cat si asupra formarii amintirilor, fie ele bune si/sau rele.
Text: Andreea Popescu