Lifestyle > Cuplu

„The Ick”: ce ascunde această repulsie bruscă?

Dacă petreci timp pe rețelele sociale, ai urmărit Insula Iubirii sau ești în căutarea unei relații, probabil ai auzit de the ick. Este acel sentiment brusc, inexplicabil și puternic de dezgust față de cineva cu care, până atunci, te simțeai bine. Poate apărea din senin și, de cele mai multe ori, este provocat de ceva absolut banal: cum mănâncă înghețată cu o linguriță mică, cum sare peste o baltă sau cum spune „whoopsie”.

7 minute timp de citire
Share on Facebook Share on WhatsApp


Deși poate suna superficial, și uneori chiar , psihologii și terapeuții susțin că the ick poate avea rădăcini mai adânci decât pare la prima vedere. Așadar, dacă te-ai trezit vreodată brusc dezgustată de un gest minuscul al unei persoane pe care o plăceai, să știi că nu ești singură și că e posibil să existe o explicație.

Ce este the ick?

Este mai mult decât o simplă stare de neliniște. Este un „shift” interior, o schimbare bruscă de vibe, un moment în care atracția dispare complet și e înlocuită de repulsie. Integrative therapist Matt Hussey descrie senzația ca fiind una „reală, fizică, greu de ignorat”. Este acel moment în care o îmbrățișare care te încânta până ieri devine, deodată, enervantă. Sau când un mesaj drăguț de la el te face, subit, să vrei să-ți arunci telefonul pe geam.

Sexologul și terapeutul de cuplu Sofie Roos explică faptul că, pentru a fi cu adevărat considerat an ick, un gest trebuie să fie ceva absolut normal, care nu ar deranja pe majoritatea oamenilor. Nu vorbim, deci, despre ceva evident respingător, cum ar fi mirosul neplăcut al corpului sau lipsa igienei, ci despre un mic detaliu care te atinge fix într-un punct sensibil.

Interesant este că 64% dintre oameni spun că au simțit the ick la un moment dat, iar femeile sunt mai predispuse să-l experimenteze decât bărbații.

Cum îți dai seama că ai the ick?

Cel mai probabil, nu ai nevoie de confirmare: pur și simplu simți. Hussey spune că este un „ugh” generalizat, o senzație greu de ignorat. Tot ce făcea acea persoană să pară adorabilă până ieri, felul în care râde, cum se îmbracă sau cum îți scrie „noapte bună”, devine brusc insuportabil. Îți dispare dorința, te strâmbi când te atinge și simți că nu mai ai chef nici măcar să răspunzi la mesaje.

Dar pe lângă această reacție fizică, poți simți și vinovăție. Ronald Hoang, psihoterapeut din Sydney, spune că multe persoane trăiesc o formă de rușine când experimentează the ick, pentru că „partenerul nu a făcut, tehnic vorbind, nimic greșit”.

Gelozia retroactivă: când rețelele sociale distrug relații de iubire


Istoria the ick

Deși pare un concept modern, the ick există de ceva vreme în cultura pop. În 1995, în serialul Friends, Monica se întâlnește fără să știe cu un licean, o situație suficient de „ick” cât să dea titlul episodului. Mai târziu, în Sex and the City, Carrie se simte confuză dacă poeziile și pianul lui Petrovsky sunt romantice sau pur și simplu ridicole.

În 2017, the ick a revenit în atenția publicului după ce Olivia Attwood, concurentă în Love Island, a declarat că un băiat foarte drăguț îi provoacă totuși „the ick”. A urmat o explozie pe TikTok, iar termenul a devenit viral.

De ce apare the ick?

Matt Hussey crede că, din punct de vedere evolutiv, dezgustul este o reacție menită să ne protejeze de boală sau pericol. În relații, the ick poate fi un semnal de alarmă subtil: creierul tău îți spune că ceva nu se potrivește, chiar dacă nu poți articula exact ce.

Există și o legătură cu stilul de atașament. Cei care au un atașament evitant sunt mai predispuși să trăiască the ick, tocmai pentru că resping intimitatea când lucrurile devin serioase. Ronald Hoang spune că poate fi o formă inconștientă de protecție emoțională, mai ales la persoanele perfecționiste sau narcisice. În loc să înfrunți vulnerabilitatea, te concentrezi pe un defect superficial.

În plus, cultura digitală contribuie la fenomen: trăim în era profilurilor perfecte, a story-urilor cu filtre și a reacțiilor rapide. Așa că un gest banal devine motiv de „swipe left”, adică respingere instantanee.

Uneori, însă, the ick nu are o cauză psihologică profundă. Poate chiar nu-ți place să vezi pe cineva purtând pălării fedora și e în regulă. După cum spune Hoang, „the ick poate fi pur și simplu o chestiune de gust personal”.

La prima întâlnire fără machiaj? Au femeile curaj?

La prima întâlnire fără machiaj? Au femeile curaj?


Când the ick este de fapt un red flag?

E important să faci diferența între the ick și un semnal de alarmă real. Dacă reacția ta e provocată de comportamente problematice, cum ar fi disprețul față de un fost partener, incapacitatea de a-și cere scuze sau agresivitatea pasivă, atunci nu vorbim de ick, ci de incompatibilitate emoțională. Hussey explică că acestea sunt „tipare de comportament, nu momente bizare” și pot indica o lipsă de maturitate emoțională sau o relație nesănătoasă.

Ronald Hoang recomandă să te întrebi: Este vorba despre o preferință personală sau despre ceva care chiar contrazice valorile mele?

Te poți întoarce din the ick?

Dacă simți că motivul e superficial și nu reflectă o problemă reală, da, este posibil să treci peste. De cele mai multe ori, the ick nu are legătură cu celălalt, ci cu tine și fricile tale: de intimitate, de abandon, de pierdere a controlului.

Hussey sugerează să-ți pui întrebări înainte să iei decizii pripite: Ce declanșează reacția asta în mine? Poate ești speriată de apropiere sau ai standarde foarte rigide. Poate pur și simplu îți e greu să accepți imperfecțiunile firești ale unei persoane reale.

Hoang recomandă următorii pași:

  • Fă o pauză: Nu lua decizii pe moment. Lasă senzația să se sedimenteze.
  • Reflectează: Este despre el/ea sau despre tine? Ești perfecționistă? Eviți vulnerabilitatea?
  • Privește în ansamblu: Cum se comportă în general? E o persoană bună, respectuoasă, empatică?
  • Fii sinceră: Poți accepta această persoană cu tot cu micile sale ciudățenii?

În unele cazuri, poți menționa ce te deranjează , dar doar dacă este ceva minor și ușor de schimbat. De exemplu, să-i spui că ți se pare enervant cum mestecă guma. Dar dacă „problema” este felul în care râde sau cum se dă jos de pe un telescaun, probabil ar fi mai bine să păstrezi tăcerea.

Pentru că, la final, dragostea reală nu înseamnă perfecțiune. Și niciunul dintre noi nu este perfect. „Ar trebui să ne dorim o relație în care putem fi sinceri cu noi înșine”, spune Hoang. „Doar astfel ne putem simți cu adevărat în siguranță și iubiți pentru cine suntem cu adevărat, cu tot cu ciudățeniile noastre.”

Foto: Getty Images


REVISTELE NOASTRE
Mergi la început Back to top