Prin extensie, umorul defineste o stare de veselie sau de haz iar o persoana plina de umor este o persoana vesela , inteligenta, cu haz si cu un simt al ironiei dezvoltat.
Umorul este si o categorie estetică aparținând sferei comicului, a cărei esență constă în sublinierea incompatibilității și absurdității laturilor unor situații considerate firești.
In dictionare umorul este definit si ca o categorie de temperament iar originea termenului se afla in latinescul “humor” adica umoare. Mistic dar mai nou si stiintific , se spune ca umorile corpului, precum cele ale ficatului , influențează temperamentul uman.
Umorul este calitatea imaginației care dă ideilor o turnură comică sau originală.
Umorul (lat. humor = umezeală) are un caracter specific prin soluții neașteptate sau caraghioase si poate produce ilaritate. Umorul ne pune mintea la lucru prin asocieri logice inedite. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportament sau verb sau prin anumite atitudini si actiuni, in contexte date, declanșează râsul. Simțul umorului este influențat de tradiția, de cultura, de istoria unui popor sau diferă după poziția individului pe scara ierarhiei sociale.
Umorul diferă de asemenea in functie de perioadele istorice, multe glume din trecut nemaiavand rapel in actualitatea sociala, politica, de grup sau de dezvoltare individuala.
Categoriile umorului sunt vaste si ele pot fi catalogate drept satira,ironie, batjocură, cinism, blândete, bunavointa, sarja amicala, înțelegere, autocritica, umor negru, umor sec,umor englezesc, umor frantuzesc, umor burlesc, umor picaresc, etc.
O definiție pragmatică a umorului, ar fi ca tot ceea ce produce râsul se numeste umor.Chiar daca acesta este un râs despre alte persoane sau despre sine însuși (haz de necaz); râsul poate avea un caracter binevoitor sau caustic, ucigător si distructiv sau constructiv.Umorul poate fi subtil si fin, poate fi observat de catre persoanele cu un anumit nivel de pregatire intelectuala dar poate sa treaca, in acelasi timp, nebagat in seama pe moment. Diferentele etnice, sociale, politice, istorice, geografice, culturale, economice, intelectuale intre umoristi si adresanti, pot face diferenta de producere si de receptare a umorului. De exemplu, in Germania, umorul de pe valea Rinului se împletește cu umorul evreiesc, fiind legate între ele fără a se putea face o distinctie clară.Otto Julius Bierbaum (scriitor german, 1865 – 1910) spunea ca umorul subliniază tăria și slăbiciunea făcând totodată legătura între ele; si ca umorul ia naștere în situațiile de criză,din neputința de a rezolva anumite probleme, râsul fiind provocat de soluțiile greșite de rezolvare a lor, păstrând totusi mai departe voia bună și optimismul. Sigmund Freud (1856–1939), psihanalitist austriac, caracterizează umorul precizând că râsul este o automângâiere, că simtul personal al umorului nu este ceva care ne ușurează sufletește ca anecdotele sau glumele, ci ca umorul este o aptitudine măreața, înălțătoare, o realizare deosebită a intelectului, un triumf asupra irationalului : el spunea ca trasatura principala a umorului este aceea de a produce ilaritate si, prin aceasta, de a destepta mintile. Christopher Fry spunea ca “Umorul este refugiul din fața deznădejdii”. Una dintre cele mai vechi situatii de umor istoric consemnat, care dateaza din antichitate, beneficiaza de un final care frizeaza ironia sortii. In anul 480 î.e.n. Xerxes I, regele perșilor, amenință pe greci cu ocazia bataliei de la Thermopyle: “ Eu am atâția arcași, că săgețile lor vor întuneca soarele”. La replica lui Xerxes, Leonida, regele spartan amenintat, ii raspunde : “Cu atât mai bine, atunci vom lupta din umbra” . Din pacate, Leonidas va muri pe câmpul de luptă.
Umorul, cu hainele lui diferite si in ipostazele lui artistice variate, va fi si subiectul nostru de gala din episoadele urmatoare.
Andonevralgicul va va lasa sa savurati pilula umoristica de sanatate, timp in care veti putea fi si beneficiarii unor pagini fundamentale din istoria umorului universal.
Realizator Corina Voicu
Surse : Wikipedia