Imaginează-ți că primești o invitație și, în loc de un simplu plic, este un pachet mare de piele care conține un bodice sculptural pe care îl asamblezi tu însăți, ca un puzzle cu capse metalice. Să simți că primești o piesă de colecție în loc de o simplă cartonetă. Asta a fost intrarea în ultima colecție a lui Pieter Mulier la Alaïa, prezentată aseară la Paris, la Fondation Cartier. Nu a fost doar un show, ci un adio plin de emoție, un ultim dans cu moștenirea lui Azzedine Alaïa, dar văzut prin ochii lui Mulier: modern, organic și absolut irezistibil.
Scenografia unui adio
Pieter Mulier părăsește casa după cinci ani incredibili – începând din iulie, va prelua rolul de director creativ la Versace – iar show-ul de ieri a fost momentul în care a spus „mulțumesc” cu piese care radiază frumusețe pură. Spațiul de la Fondation Cartier era împărțit: o jumătate plină de industrie, inclusiv Anna Wintour, Matthieu Blazy și mentorul lui Mulier, Raf Simons, iar cealaltă jumătate plină de casă printr-un ecran uriaș care arăta portretul fiecărui membru din echipa Alaïa, fotografiat de Keizo Kitajima. Un tribut cald, care a culminat cu aplauze prelungite și pline de admirație. Mulier a mulțumit tuturor în notele show-ului, subliniind că nu e un final grandios, ci un retur calm la rădăcini:
„Nu am vrut ceva uriaș și creativ, pentru că nu e momentul. Când pleci dintr-o casă, o faci liniștit, întorcându-te la esență”.
Backstage, designerul a mărturisit că se simte „gol și fericit în același timp”, după un mandat care a crescut vânzările grupului Richemont cu 11% anul trecut, ajungând la 6,4 miliarde de euro în al treilea trimestru fiscal.
Cinci ani care au redefinit Alaïa
Mulier a fost primul director creativ numit la Alaïa după moartea fondatorului Azzedine Alaïa în 2017, după trei ani în care casa a relansat doar piese arhivale. Invitațiile lui au fost mereu jucăușe și personale: o dată un scaun pliabil din piele, altă dată un mesaj WhatsApp de la el însuși, sau o scrisoare adresată lui Azzedine la debutul din 2021:
„Am încercat să intru în mintea ta, dar e imposibil… Acum am ocazia să-ți mulțumesc”.
Sub Mulier, Alaïa a devenit sinonim cu siluete sculpturale, cu balerini din plasă care au devenit iconici și genți ca Le Teckel, care s-au vândut ca pâinea caldă. Speculațiile despre cine îl va înlocui abia încep, dar casa are tradiția de a-și lua timp, un lux rar în lumea modei de azi.
Ultima lecție de sculptură și libertate
Mulier a construit mereu pe ADN-ul Alaïa: corpul ca motif central, frumusețea radicală, simplitatea care te lovește direct. De data asta, totul a părut și mai personal: un omagiu adus „hainelor care plâng”, cum zicea el în colecțiile anterioare, dar cu un twist de adio. Siluetele rămân sculpturale, dar mai libere: volume care se mișcă natural, piele care se mulează pe corp, tricoturi care îmbrățișează ca o a doua piele. E genul de colecție care te face să te simți puternică și vulnerabilă în același timp, exact ce căutăm noi, femeile urbane care vor lux conștient și autentic, haine care trăiesc cu tine, nu doar pe podium.
Colecția a început cu rochii slip, acele rochii mulate, simple, care amintesc de anii ’90 și de trendul body-con al sezonului. Ca niște blocuri de construcție esențiale. Au urmat rochii drapate, cu panouri de crocodil lucios, urmate de siluete drepte precum niște coloane.
Apoi rochiile cu volane stratificate, care adaugă mișcare și profunzime. Un moment care a impresionat: paltonul peplum care combină structura masculină cu delicatețe feminină.
Spre final, au apărut paltoane swing cu vibe din anii ’60, costume cu tivuri din blană plasate neașteptat, paltoane ca piese unice cu straturi de volane rigide. Un moment provocator a fost o rochie tube în nuanță de marmeladă, cu manșete atașate la glezne în spate, creând o siluetă neconvențională, care se joacă cu restricția și eliberarea. Totul e un echilibru între genuri, exces și reținere, acoperit și dezvăluit: o tensiune culturală exprimată prin haine conștiente de corp.
Vocea industriei
„Mulier a ales simplitatea sofisticată, lăsând spațiu pentru cine vine după el”.
Bruno Astuto, șeful creativ al JHSF din Brazilia
„Pieter a luat vibe-ul lui Azzedine și l-a făcut propriu, într-un mod introspectiv potrivit vremurilor noastre”.
Mel Ottenberg, stilist și editor la Interview
„A fost o retrospectivă emoțională a tuturor colecțiilor lui”.
Tiffany Hsu de la Mytheresa amintind de paltonul peplum și volanele stratificate
Chioma Nnadi de la British Vogue a vorbit despre încărcătura emoțională:
„Portretele echipei pe ecrane, o carte cu imagini pe fiecare scaun – un mulțumesc sincer”.
Gab Waller, sourcer de modă, a regretat sfârșitul erei:
„Simplu, dar esențial, cu referințe la anii ’90 – balerinii din plasă vor rămâne iconici”.
Materiale care vorbesc singure
Pielea a fost regina absolută: de la bodice-ul invitației până la piesele de pe podium, fluidă și structurată în același timp. Alături de ea, tricoturi dense, mătase fluidă și acele detalii de craft pe care Mulier le iubește: pliuri care creează mișcare, texturi care te invită să atingi.
Totul redus la esențial, dar cu extrem de multă forță. Materiale ca bumbac pur, python subtil lucrat, piele suplă și mătase care curge. Nicio risipă, doar frumusețe pură și inteligentă, tratată cu precizie couture. Mulier a învățat la Alaïa precizia și editarea:
„Luxul adevărat e o jachetă perfect croită”.
Aceste materiale interacționează în compoziții tactile, unde fiecare țesătură își exprimă profunzimea prin atingere, nu prin opulență.
Accesorii care completează povestea de adio
În mod surprinzător pentru o casă cunoscută pentru obiecte cult precum balerinii din plasă sau geanta Le Teckel, podiumul acestei colecții a fost aproape complet lipsit de accesorii. În afara pantofilor stylingul a rămas extrem de auster. Nu au apărut genți, bijuterii sau alte elemente decorative care să distragă atenția. Decizia pare deliberată: Mulier a ales să reducă imaginea la esențial, lăsând hainele să vorbească singure și corpul să rămână centrul absolut al colecției.
Pantofii? Sandale cu detalii grafice care prelungesc silueta, tocuri joase dar impactante, plasa transmutată de la balerinii care au devenit piese esențiale în garderobe, la modele de gheate și pantofi, care lasă să se vadă silueta piciorului. Simpli, dar cu impact, ca niște amulete care spun „Alaïa forever!”. Totul pare gândit să treacă din sezonul ăsta direct în garderoba ta reală, de la birou la seară, fără să piardă din dramatism.
În câteva look-uri au apărut mănuși, purtate alături de paltoane lungi sau piese de tailoring, într-un gest discret care trimite la eleganța clasică a casei. Dar nici acestea nu au fost tratate ca un element decorativ.
Un adio care lasă loc de vis
Colecția asta nu e doar un final, ci un continuum: o moștenire lăsată curată pentru următorul designer. Mulier a demonstrat că Alaïa poate fi modernă fără să piardă din esență, senzuală fără să fie vulgară, sculpturală fără să fie rigidă. Te face să te întrebi: cum va arăta casa fără el? Dar și să zâmbești, pentru că a lăsat un capitol atât de frumos încât nu poți decât să fii recunoscător. În vremuri incerte, aceste haine oferă un refugiu, o simplitate sofisticată care îmbrățișează corpul real, celebrând frumusețea radicală și emoția pură.
Surse imagini: Instagram @maisonalaia, @pietermulier, Alaïa
