Cafeaua – istorie, beneficii şi dezavantaje

Există multe legende legate de apariţia cafelei pe mapamond. Una dintre ele spune că în secolul al IX-lea, în Etiopia, păstorul de capre Kaldi ar fi observat că animalele din turma sa sunt mult mai active după ce au consumat fructele roşii ale unui arbust.

Ciobanul a dus boabele unui călugăr de la o mănăstire din apropiere, dar acesta le-a aruncat în foc. Aroma plăcută s-a răspândit în toată încăperea. Respingând această idee, a luat boabele prăjite şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte. Astfel a apărut cafeau, care, se spune că, i-a ajutat pe călugări în lungile ore de meditaţie şi rugăciune. Povestea a apărut scrisă, pentru prima dată, într-un document din 1671.

O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha (Yemen), exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în pustietate erau şi cele de cafea. Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată i-a salvat viaţa. Povestea lui Omar a ajuns şi la Mocha, iar acesta a fost sanctificat.

Pe de altă parte, prima menţiune legată de existenţa cafelei datează din secolul al XV-lea – Mănăstirea Sufi din Yemen. Se presupune că boabele de cafea au fost descoperite în Etiopia, regiunea Kaffa şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen.

Istoria cafelei a continuat…

Legendele spun că prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475. Băutura a ajuns în India, Indonezia, America, dar şi Italia. Aici a fost deschisă prima cafenea din Europa, în 1645, în Veneţia.

Olandezii, au fost primii care au văzut o afacere din comercializareaacestei licori. Ei au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în propriile colonii din Java şi Ceylon şi tot olandezii au introdus-o în Japonia, în secolul XVII. În secolul următor, cafeaua începea să devină cunoscută şi în Orientul Mijlociu, Persia şi Turcia.

Originea cuvântului provine de la regiunea Kaffa sau de la cuvântul “quahwek”, care în limba arabă înseamnă “stimulent”.

 Tipuri de cafea

Pe glob există câteva specii de arbore de cafea, dar două dintre ele sunt cele mai cultivate la nivel mondial, arabica şi canephora (robusta).

În multe ţări cafeaua se bea „îmbunătăţită”, de cele mai multe ori cu adaos de alcool.

Spaniolii adaugă sherry, ruşii adaugă vodcă, francezii coniac, austriecii adaugă zahăr, ciocolată, lapte sau smântână, iar veneţienii grappy sau alt alcool regional.

Caracteristicile gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele de cafea, ci și de varietate sau de modul în care boabele au fost procesate. Regiunile cele mai cunoscute pentru cultivarea cafelei sunt: Kona, Bourbon, Typica, Catimor, Mundonovo, Caturra, Columbiana, Java, Catuai. 

Cafelele gourmet, adică cele de calitate superioară, sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea Arabica:  Colombian Supremo, Guatemalan Antigua, Ethiopian Sidamo, Jamaican Blue Mountain,  Tarrazú.

Beneficii pe care le oferă cafeaua

O cană de 200 de mililitri de cafea neagră nu conține zaharuri și nici grăsimi și poate fi benefică organismului pentru că are:

  • 2,4 calorii
  • proteine – 0,3 grame
  • riboflavină (vitamina B2) – 0,2 miligrame
  • niacină – 0,5 miligrame
  • acid pantotenic – 0,6 miligrame
  • potasiu – 116 miligrame
  • mangan – 0,1 miligrame
  • magneziu – 7,1 miligrame
  • cofeină – 95 de miligrame

Aşadar, se spune despre cafea că deţine 11% din doza zilnică de vitamina B2, 6% din doza zilnică de vitamina B5, 3% din doza zilnică de mangan şi potasiu, 2% din doza zilnică de magneziu şi niacină, necesare organismului uman.

Cafeaua este şi un bun remediu împotriva constipaţiei, datorită cofeinei care stimulează sistemul digestiv să proceseze mâncarea şi să elimine substanţele în exces.

Aceasta mai este benefică şi pentru ficat. Pacientii care suferă de boli hepatice şi beau cafea, observă o îmbunătăţire a daunelor produse de afecţiuni. În acelaşi timp, se mai spune călicoarea consumată în mod regulat poate reduce riscul de diabet de tip 2 cu până la 7%. În timp ce acest lucru a fost iniţial observat la pacienţii care consumau cantităţi mari de cafea, până la şapte ceşti pe zi, se pare că relatia a fost mai târziu dovedită a fi liniară.

Cafeaua previne riscul de apariţie a bolilor Parkinson si Alzheimer. Aceasta facilitează oxigenarea sângelui şi respiraţia, dilatând tranctul respirator. Astfel, cafeaua poate fi utilizată şi în calmarea simptomelor astmului şi ale altor afecţiuni respiratorii.

În Africa, consumul de cafea este corelat cu un risc redus de apariţie a cancerului oral, de esofag şi faringian. Un studiu a observat o reducere mică şi în cazul cancerului la sân, în cazul femeilor aflate la menopauză. Conform unui alt studiu s-a constat o corelaţie între consumul de cafea şi un risc scăzut de cancer la prostată.

Dezavantajele consumului de cafea

Cu toate beneficiile enumerate mai sus, există, totuşi, şi câteva dezavantaje. De exemplu, imaginile RMN realizate pe pacienţi înainte și după o ceașcă de cafea au arătat o scădere a fluxului sanguin către creier cu 45%.

Studiile privind imagistica creierului consumatorilor de cafea cronici au arătat că aceștia prezintă aceeași degradare a creierului lor ca alcoolicii cronici, fumătorii de țigări și consumatorii de marijuana.

Se mai spune că această băutură ar cauza apariţia grăsimii și poate provoca apariţia celulitei. Motivul ar fi că atunci când organismul se simte amenințat, acesta preferă grăsimea ca sursă principală de combustibil, în loc de glucide sau proteine.

Photo: Freepik

octombrie 16th, 2020 by Cristea Bettina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate