Sănătate > Nutriție

„De ce mâncăm (prea mult)”: obezitatea dincolo de mitul lipsei de voință

ntr-o lume în care informațiile despre diete, nutriție și stil de viață sănătos sunt mai accesibile ca oricând, obezitatea continuă să crească într-un ritm alarmant. Iar această realitate ridică o întrebare incomodă: dacă excesul ponderal ar fi doar o problemă de voință, disciplină sau autocontrol, cum se explică faptul că sute de milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu el?

8 minute timp de citire
Share on Facebook Share on WhatsApp


De aici pornește și chirurgul bariatric Andrew Jenkinson în volumul „De ce mâncăm (prea mult). Noua știință a apetitului”, recent lansat la Editura Trei, partener al proiectului Biblioteca Tonica. Cartea propune o privire lucidă, accesibilă și profund umană asupra obezității, dincolo de explicațiile simpliste care au dominat mult timp discursul public despre greutate.

Obezitatea, una dintre marile provocări de sănătate ale secolului

Datele recente arată amploarea fără precedent a fenomenului obezității la nivel global. În anul 2022, una din opt persoane trăia cu obezitate. Comparativ cu 1990, prevalența obezității în rândul adulților a devenit de peste două ori mai mare, iar în rândul adolescenților a crescut de patru ori. Aproximativ 2,5 miliarde de adulți cu vârsta de peste 18 ani erau supraponderali în 2022, iar dintre aceștia 890 de milioane trăiau cu obezitate, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din decembrie 2025.

În același timp, obezitatea infantilă crește într-un ritm fără precedent, conform Raportului Mondial privind Obezitatea, World Obesity Atlas 2026. Prevalența obezității în rândul copiilor de vârstă școlară a crescut de la aproximativ 4% în 1975 la aproape 20% în 2022. Pentru prima dată în istorie, la nivel mondial, numărul copiilor care trăiesc cu obezitate îl va depăși pe cel al copiilor subponderali.

Același raport atrage atenția asupra consecințelor îngrijorătoare ale obezității instalate în copilărie, asociată cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, afecțiuni metabolice și probleme de sănătate mintală la vârsta adultă. Astfel, obezitatea infantilă nu mai este privită doar ca o problemă individuală, ci ca una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale secolului al XXI-lea.

Dincolo de regula „mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult”

Cu toții am auzit, la un moment dat, regula clasică: mănâncă mai puțin, fă mai multă mișcare și vei slăbi. Dar dacă realitatea biologică a corpului uman este mult mai complexă?

„Dacă, așa cum ne spuneau experții în domeniu, era simplu să slăbești prin dietă și exerciții fizice și dacă beneficiile în ceea ce privește fericirea, încrederea în sine, sănătatea și finanțele erau atât de mari, de ce nu reușeau oamenii să o facă? (…) Am devenit tot mai intrigat de această întrebare: de ce un lucru aparent atât de simplu se poate dovedi atât de dificil în practică? De ce nu izbutesc oamenii să își mențină greutatea după ce slăbesc? Cum se face că pierderea în greutate urmând o dietă este atât de dificilă, încât oamenii recurg la măsuri extreme, cum ar fi operația de îndepărtare a stomacului sau cea de bypass gastric”, se întreabă Andrew Jenkinson.

„De ce mâncăm (prea mult)”: obezitatea dincolo de mitul lipsei de voință

Autorul vorbește din perspectiva unui medic care, ani la rând, s-a aflat la intersecția dintre teoria medicală clasică și realitatea trăită de pacienții săi. Pe de o parte, existau recomandările convenționale privind alimentația și controlul greutății. Pe de altă parte, existau oamenii care încercaseră numeroase diete, urmaseră sfaturile primite și, în multe cazuri, reușiseră chiar să slăbească, doar pentru ca kilogramele să revină.

„Colhoz”, saga de familie care transformă memoria, exilul și istoria în literatură


Capcana dietelor și sentimentul de eșec

În timp, Andrew Jenkinson a observat că mulți dintre pacienții săi ajungeau să se simtă prinși într-o capcană fizică, psihică și emoțională. Nu doar corpul părea să reziste schimbării, ci și întreaga experiență a pierderii în greutate ajungea să fie asociată cu frustrare, rușine și sentimentul eșecului.

Această discrepanță dintre teoria acceptată și realitatea trăită de oamenii care se confruntă cu obezitatea l-a determinat pe autor să cerceteze mai profund mecanismele biologice care reglează apetitul și greutatea corporală. Din acest demers s-a născut cartea „De ce mâncăm (prea mult). Noua știință a apetitului”, un volum care demontează mituri răspândite despre greutate și explică de ce dietele restrictive pot fi, adesea, contraproductive.

Ce este „punctul de echilibru” al greutății

Una dintre ideile importante ale cărții este conceptul de „punct de echilibru al greutății”, cunoscut și ca set point. Potrivit acestei perspective, corpul fiecărei persoane are propriile mecanisme de reglare, influențate de genetică, hormoni, mediu, istoric alimentar și experiențe biologice acumulate în timp.

Volumul explică rolul grăsimilor benefice și al celor nocive, influența geneticii asupra greutății corporale, dar și modificările hormonale care apar după încheierea unei diete. În această lumină, revenirea kilogramelor pierdute nu mai apare ca un simplu eșec personal, ci ca rezultatul unor procese biologice complexe, pe care mulți oameni nu au fost învățați să le înțeleagă.

„Stare de visare”, romanul recomandat de Oprah Winfrey


De la Experimentul Minnesota la biologia apetitului

Cartea lui Andrew Jenkinson nu este doar o analiză medicală, ci și o incursiune captivantă prin istorie, știință și evoluție. Autorul vorbește despre celebrul Experiment Minnesota privind înfometarea, desfășurat în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, dar și despre exemple aparent îndepărtate, precum vacile sacre din India, viața beduinilor din deșert sau teoria „genei economice”, care ar fi favorizat de-a lungul evoluției stocarea grăsimii pentru supraviețuire în perioadele de foamete.

Aceste istorii nu sunt simple curiozități. Ele ilustrează modul în care evoluția, mediul și biologia au modelat relația noastră cu hrana, apetitul și greutatea corporală. În paginile cărții, alimentația nu mai este privită doar prin prisma alegerilor de zi cu zi, ci ca parte a unei istorii mult mai ample, în care organismul uman a fost programat să supraviețuiască, nu neapărat să se adapteze perfect la abundența alimentară modernă.

De ce copiii de astăzi se confruntă cu riscuri diferite

Un alt aspect important abordat de Jenkinson este creșterea riscului de obezitate de la o generație la alta. Autorul explică de ce copiii de astăzi se confruntă cu provocări diferite față de cele ale părinților sau bunicilor lor și cum factorii biologici și de mediu se pot transmite, amplifica și sedimenta de-a lungul generațiilor.

Într-o societate în care hrana ultraprocesată este prezentă peste tot, iar ritmul vieții schimbă profund obiceiurile alimentare, obezitatea nu mai poate fi redusă la o simplă problemă de alegere individuală. Cartea invită cititorii să privească mai atent contextul, mecanismele invizibile și presiunile biologice care influențează comportamentul alimentar.

O carte despre corp, apetit și înțelegere

„De ce mâncăm (prea mult). Noua știință a apetitului” își propune să ofere cititorilor o înțelegere mai profundă a propriului organism și a mecanismelor care influențează greutatea corporală. Dincolo de judecată, culpabilizare sau formule rapide, cartea aduce în prim-plan o idee esențială: pentru a schimba relația cu greutatea, trebuie mai întâi să înțelegem cum funcționează corpul.

„După ce vei citi această carte, ar trebui să înțelegi mai bine de ce recomandările profesioniștilor din sănătate au fost ineficiente atâția ani în privința pierderii în greutate și, mai important, vei putea folosi aceste cunoștințe pentru a-ți îmbunătăți propria sănătate și bunăstare. La sfârșitul acestei cărți sper că vei avea un sentiment de ușurare știind că, în sfârșit, ai descoperit nu doar o explicație, ci și o soluție”, concluzionează Andrew Jenkinson.

Cine este Andrew Jenkinson

Medic consultant specializat în chirurgie bariatrică pentru obezitate, diabet de tip 2 și chirurgie generală, Dr. Andrew Jenkinson lucrează la prestigiosul University College London Hospital.

A absolvit Facultatea de Medicină din Southampton, iar la scurt timp după aceea a obținut titlul de Fellow al Colegiului Regal al Chirurgilor din Marea Britanie. După finalizarea unei teze de master în chirurgie laparoscopică, s-a alăturat Homerton University Hospital din Hackney, contribuind la transformarea acestuia în cea mai activă unitate de chirurgie bariatrică din Londra.

A susținut prezentări științifice și a predat chirurgie bariatrică în numeroase țări din întreaga lume. Pe lângă activitatea sa din cadrul sistemului public de sănătate britanic, NHS, este coordonator al dezvoltării chirurgiei bariatrice la The London Clinic și The Wellington Hospital. De asemenea, coordonează în mod regulat o clinică dedicată managementului greutății în Dubai.

Dr. Andrew Jenkinson practică chirurgia bariatrică de peste 15 ani. În această perioadă a consultat, tratat și, mai ales, a discutat cu peste 3.000 de pacienți care se confruntă cu obezitatea, experiență care i-a oferit o perspectivă directă asupra dificultăților reale din spatele pierderii în greutate.

Foto: Shutterstock



REVISTELE NOASTRE
Mergi la început Back to top