Ce să faci și ce să nu faci de Dragobete

Pe 24 februarie se sărbătorește Ziua de Dragobete, dedicată iubirii la români. O veche zicală din popor spune că: “Azi e Dragobetele, se sărută fetele!”

Tradiția mai spune că Dragobetele reprezintă credința în reînnoirea ciclică a lumii. Sărbătoarea datează de pe timpul dacilor, Dragobetele fiind considerat pe atunci Zeul Tinereţii, al Veseliei şi al Iubirii. El a rămas însă până în ziua de astăzi simbolul suprem al dragostei autohtone.

Potrivit legendelor, Dragobetele ar fi fost fiul Babei Dochia. De aceea, în unele zone ale țării, acesta era sărbătorit la data de 1 martie. Se considera că el fiind fiul Dochiei este și primul deschizător al primăverii.

El era un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete mai era numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”.

Ce nu ai voie să faci de Dragobete!

Fiind considerat un duh poznaş şi capricios căruia trebuie să îi câştigi bunăvoinţa, trebuie să te asiguri că în ziua respectivă nu încalci tradiția. Sfârșitul lui februarie, dar mai ales ziua în care se sărbătorește Dragobetele, reprezintă atât începutul, cât și sfârsitul unei noi etape. Începerea unui nou anotimp, moment în care natura începe să prindă viață, dar și sfârșitul desfrâurilor lumești deoarece peste puțin timp începe Postul Sfânt al Paștelui.

Drept urmare, conform acestei tradiții, pentru că sărbătoarea este şi una a renaşterii naturii, nu se sacrifică şi nu se cumpără animale în ziua de Dragobete. Și plânsul este interzis tinerilor şi tinerelor, în această zi. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

Pentru a nu-ţi atrage furia lui Dragobete, pe 24 februarie nu ai voie să cârpeşti, să coşi, să speli sau să calci haine, ci doar să faci curățenie.

Ce ai voie să faci de Dragobete!

În ziua de Dragobete, singurul lucru pe care ai voie să îl faci este curăţenia în casă. Astfel, pregătești casa pentru ca anul ce vine să fie cu spor, belşug şi dragoste pentru toţi cei ce locuiesc în ea. Se spune că trebuie să petreci în ziua respectivă şi să atingi măcar o persoană de sex opus, altfel nu vei fi doar singură, ci te va ocoli norocul în dragoste întregul an.

Bătrânii spun că dacă eşti alături de cel pe care îl iubeşti, în această zi, fie doar şi pentru câteva minute, veţi rămâne împreună tot anul. În unele regiuni, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun busuioc sfinţit sub pernă.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

Zeul Românesc al Iubirii a fost comparat cu Eros şi Cupidon, scria Irina Nicolau în “Ghidul sărbătorilor româneşti”, amintind că: “De Dragobete, se împerechează păsările şi se pun să facă cuib. Fetele şi băieţii merg la pădure să culeagă ghiocei şi să adune apă din zăpada netopită”.

De asemenea, Simeon Florea Marian povestea, în “Sărbătorile la români”, că: ″În această zi, dis-de-dimineaţă, toate fetele şi băieţii se piaptănă, se primenesc. Şi băieţii, şi fetele au credinţa nestrămutată că în această zi trebuie ca şi ei să glumească, adică să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu se va întâlni fată cu băiat, se crede că nu va fi iubită în nicio zi din an şi viceversa. Între fetele de la ţeară e întrecere în a fi îndrăgostite şi între mamele lor atâta bucurie, că de multe ori se invidiază şi chiar se naşte gâlceavă între ele…

…Dacă e vreme frumoasă, fetele şi băieţii pornesc după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure, mai întâi fetele, apoi băieţii, în cete. Dacă afară e urât, se adună în case pe la prietine şi rude, unde vin şi băieţii de primprejur. Dacă în aparenţă, acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt, poporul ţine atât de mult la el, că nu-l lasă să treacă fără să nu-l sărbătorească.” În jurul prânzului, fetele se plimbau prin sat, iar feciorii care voiau să se însoare, trebuiau să le fure un sărut. Seara, tinerii care se sărutaseră în ziua respectivă, își anunțau logodna.

Totuși, deşi este o sărbătoare rurală la origini, și existentă de veacuri, românii au adus Dragobetele la oraş abia după ce Valentine’s Day a fost importat din America.