Știai că fiecare limbă nouă pe care o vorbești îți face creierul mai sănătos și mai eficient? Cercetările arată că persoanele bilingve sau multilingve au creiere mai agile, capabile să se adapteze mai ușor și să rezolve probleme complexe.
Vorbind mai multe limbi, antrenezi constant creierul, ceea ce îi sporește flexibilitatea. Acest lucru este numit neuroplasticitate – capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiuni neuronale în mod constant. Practic, cu fiecare limbă nouă, creierul tău devine mai puternic și mai capabil.
Persoanele bilingve sunt mai adaptabile
Studiile sugerează că persoanele care vorbesc mai multe limbi au o memorie mai bună, o capacitate mai mare de concentrare și un risc mai scăzut de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimerul. În plus, creierul unei persoane bilingve sau multilingve gestionează mai eficient informația, facilitând multitasking-ul și adaptarea la schimbări.
Ce înseamnă mai exact afirmația că persoanele multilingve procesează informația diferit față de cele care vorbesc o singură limbă? Conform neurologului Arturo Hernandez de la Universitatea din California San Diego, procesarea limbajului implică două circuite majore: unul pentru perceperea și producerea sunetelor, fundamentul limbajului, și altul pentru selectarea sunetelor specifice unei limbi.
„Aceste circuite sunt reorganizate pe măsură ce învățăm și alternăm limbile. Este vorba despre asocierea sunetelor și despre decizia de a opera într-o limbă sau alta”, explică Hernandez.
De asemenea, avem nevoie de zone senzoriale, cum este cortexul auditiv, pentru a procesa sunetele vorbirii și de rețele motorii complexe ale creierului, care coordonează mușchii implicați în vorbire: limba, buzele și corzile vocale.
Cum se reorganizează structurile neuronale
Acest lucru este valabil pentru toate limbile, însă pentru a învăța o limbă nouă sunt necesare schimbări în zonele de procesare avansată ale creierului. De exemplu, aria lui Broca, situată în lobul frontal, este responsabilă pentru sintaxă, construcția propozițiilor și controlul motor al vorbirii. O altă zonă importantă este aria lui Wernicke, esențială în înțelegerea vocabularului și stocarea acestuia în memoria pe termen lung.
Un studiu realizat în Germania în 2024, asupra unor refugiați sirieni care învățau limba germană, a demonstrat că structurile neuronale se reorganizează fizic pe măsură ce oamenii devin mai competenți într-o limbă nouă. Această neuroplasticitate mărește densitatea materiei cenușii și îmbunătățește conexiunile între regiunile creierului implicate în atenție, memorie și control cognitiv.
Studiile indică, de asemenea, că învățarea limbilor străine în copilărie este mult mai ușoară decât la vârsta adultă, deoarece creierele copiilor sunt mai flexibile și se adaptează mai ușor noilor informații lingvistice.
A fi multilingv te face mai inteligent?
Specialiștii spun că, deși multilingvismul îmbunătățește anumite abilități cognitive, precum memoria și rezolvarea de probleme, nu există dovezi clare că persoanele care vorbesc mai multe limbi sunt automat mai inteligente. Totuși, cunoașterea limbilor deschide noi experiențe culturale și sociale, îmbogățindu-ți viața semnificativ.
Așadar, data viitoare când te gândești să înveți o limbă nouă, amintește-ți că nu faci doar un pas important în dezvoltarea personală și profesională, ci contribui activ și la sănătatea pe termen lung a creierului tău. Merită din plin, nu-i așa?