În ultima perioadă, simt tot mai des nevoia să închid laptopul, să las telefonul deoparte și să ies din casă fără să transform fiecare experiență într-un story. Nu este deloc simplu, mai ales când activitatea mea profesională se desfășoară în mare parte în mediul online. În fiecare zi citesc știri, verific informații, scriu articole, răspund la mesaje și urmăresc ce se întâmplă pe rețelele sociale. Practic, ecranele sunt o parte inevitabilă a programului meu. Tocmai de aceea, vara aceasta încerc să am propriul meu „offline summer”.
Conceptul de offline summer nu presupune neapărat să dispari complet de pe internet, să renunți la telefon sau să pleci câteva luni într-un loc fără semnal. Pentru majoritatea oamenilor, o asemenea variantă nici nu ar fi realistă. Este vorba mai degrabă despre o decizie conștientă de a petrece mai puțin timp în fața ecranelor și de a acorda mai multă atenție lucrurilor care se întâmplă în viața reală.
În cazul meu, asta înseamnă să încerc ca, după terminarea programului, să nu schimb pur și simplu ecranul laptopului cu cel al telefonului. Vreau să ies mai mult din casă, să fac mișcare, să mă întâlnesc cu oamenii apropiați și să las loc și momentelor în care nu se întâmplă nimic spectaculos. Pentru că, sincer, parcă acum mai mult ca niciodată simt nevoia de timp offline.
Ce înseamnă offline summer
Offline summer a apărut ca o reacție la oboseala acumulată după ani întregi în care o parte tot mai mare a vieții s-a mutat pe internet. Job-ul, conversațiile, cumpărăturile, divertismentul și chiar pauzele se petrec pe același dispozitiv. De multe ori, intrăm pe telefon pentru a răspunde la un mesaj și ne trezim, 40 de minute mai târziu, urmărind videoclipuri pe care nici măcar nu ne propuseserăm să le vedem.
Un offline summer înseamnă să îți recuperezi intenționat o parte din atenție. Să mergi la o plimbare fără să verifici permanent notificările, să citești o carte tipărită, să stai la o terasă fără ca telefonul să rămână în mijlocul mesei sau să privești un apus până la capăt, nu doar cât durează să faci o fotografie.
Nu întâmplător au început să apară comunități dedicate acestor experiențe. Seen & Unseen scrie despre The Offline Club din Amsterdam, care organizează întâlniri, seri de lectură, activități creative și excursii în timpul cărora participanții renunță la telefon. Ideea nu este doar să elimini ecranul, ci să îl înlocuiești cu ceva care îți solicită atenția într-un mod mai sănătos: conversații, scris, muzică, lectură sau pur și simplu prezența celorlalți.
De ce este atât de dificil să petrecem mai puțin timp online
Recunosc că îmi este greu să fac această schimbare. În primul rând, telefonul nu este pentru mine doar o sursă de divertisment, ci și un instrument de lucru. Granița dintre program și timpul personal devine astfel foarte ușor de pierdut. Chiar și după ce am terminat de lucrat, rămâne senzația că ar trebui să mai verific ceva: un mesaj, un e-mail, o știre sau o notificare.
Telefonul ocupă toate pauzele dintre lucruri
În al doilea rând, am ajuns să folosim telefonul în toate momentele goale ale zilei. Îl luăm în mână când așteptăm liftul, când stăm la coadă, când călătorim cu metroul sau când persoana cu care ne-am întâlnit merge pentru câteva minute până la baie. Nu mai suntem obișnuiți să așteptăm, să observăm sau pur și simplu să ne plictisim.
Platformele sunt construite pentru a ne păstra atenția cât mai mult, așa că voința nu este întotdeauna suficientă. De aceea, cred că un offline summer realist nu ar trebui să înceapă cu reguli extreme, ci cu schimbări mici, pe care le putem păstra.
Cum încerc să am un offline summer realist
Nu mi-am propus să renunț complet la rețelele sociale și nici să îmi închid telefonul pentru întreaga vară. Ar fi imposibil în raport cu activitatea mea și, probabil, aș abandona ideea după câteva zile. În schimb, încerc să separ mai clar timpul petrecut online pentru muncă de cel în care intru pe internet din reflex.
După program, fac tot posibilul să ies din casă. Uneori este vorba despre o plimbare mai lungă, alteori despre sport, o cină cu prietenii, o ieșire în parc sau câteva ore petrecute la o terasă. Nu trebuie să fie o activitate elaborată. Important este să existe un plan concret, pentru că simpla promisiune că voi sta mai puțin pe telefon nu funcționează dacă nu am cu ce să înlocuiesc acest obicei.
Încerc și să fac mai multă mișcare, nu doar pentru beneficiile fizice, ci și pentru că sportul mă scoate din starea aceea în care atenția sare permanent de la o notificare la alta. Când merg, alerg sau fac un antrenament, sunt obligată să fiu mai prezentă în propriul corp.
Atenția, resursa pe care încercăm să o recuperăm
În același timp, vreau să socializez mai mult față în față. Conversațiile online ne ajută să păstrăm legătura, dar nu pot înlocui complet timpul petrecut în aceeași încăpere. Există gesturi, pauze, priviri și nuanțe care se pierd într-un schimb de mesaje, indiferent cât de multe emoji-uri folosim.
Dorința de a petrece mai puțin timp online se observă și în revenirea unor obiceiuri considerate, până nu demult, depășite. Oamenii cumpără din nou cărți și reviste tipărite, folosesc aparate foto pe film, scriu în jurnale și aleg hobby-uri care presupun lucrul cu mâinile.
Potrivit unui articol publicat de ELLE US, interesul pentru digital detox a ajuns inclusiv în modă. Timpul petrecut departe de algoritmi ne-ar putea ajuta să ne redescoperim gusturile personale, într-un moment în care microtrendurile online ajung să influențeze rapid felul în care ne îmbrăcăm. Când vedem aceleași combinații repetate de sute de ori, poate deveni dificil să distingem ce ne place cu adevărat de ceea ce am fost convinși că ar trebui să ne placă.
Un offline summer oferă astfel nu doar odihnă, ci și mai mult spațiu pentru alegeri personale. Atunci când nu mai consumăm continuu recomandările altora, avem ocazia să observăm ce ne atrage în mod autentic.
Nu trebuie să dispari de pe internet pentru a fi mai prezent
Cred că cea mai mare capcană ar fi să transformăm offline summer într-o nouă formă de performanță. Nu trebuie să demonstrăm nimănui cât de puțin folosim telefonul și nici să publicăm zilnic dovezi ale „detoxului digital”. Ar fi, până la urmă, încă un proiect creat pentru mediul online.
Pentru mine, reușita nu înseamnă să ajung la zero ore de screen time. Înseamnă să observ când deschid telefonul fără un motiv și să aleg, uneori, să nu o fac. Să nu întrerup o conversație pentru o notificare. Să ies la plimbare fără să simt nevoia să documentez fiecare moment și să nu mă mai tem că pierd ceva dacă nu verific permanent ce fac ceilalți.
