Dermatita atopică este o afecțiune cutanată inflamatorie cronică, caracterizată prin mâncărime intensă, piele uscată și inflamație persistentă. Afectează aproximativ 10–20% dintre copii și 1–3% dintre adulți, iar prevalența acesteia a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special în țările dezvoltate .
Ce este dermatita atopică?
Dermatita atopică este o boală multifactorială, rezultată din interacțiunea complexă între factori genetici, imunologici și de mediu. Dermatita atopică este adesea asociată cu alte boli atopice, precum astmul și rinita alergică, formând ceea ce se numește „triada atopică”.
Istoric și descoperire
Termenul „atopie” a fost introdus în 1923 de către medicul american Arthur F.Coca, un imunolog cu cercetări extinse în domeniul alergologiei. Termenul derivă din cuvintele grecești „a” (în afara) și „topos” (loc), pentru a descrie tendința genetică a unor indivizi de a dezvolta reacții alergice. Dermatita atopică a fost recunoscută ca o entitate clinică distinctă în anii 1950, iar cercetările ulterioare au elucidat aspecte legate de funcția de barieră a pielii și răspunsul imun alterat.
Dermatita atopică. Despre cauze și factori de risc
Factori genetici. Predispoziția genetică joacă un rol crucial în dezvoltarea dermatitei atopice. Studiile au identificat multiple gene implicate în funcția barierei cutanate și în reglarea răspunsului imun. Mutațiile genei filagrinei, o proteină esențială pentru menținerea integrității stratului cornos al epidermei, sunt asociate cu un risc crescut de dermatită atopică .
Factori de mediu. Numeroși factori de mediu pot provoca sau exacerba simptomele dermatitei atopice. Aceștia includ:
- Alergeni: praful, polenul, acarienii sau părul de animale
- Iritanți: săpunurile puternice, detergenții, schimbările bruște de temperatură și umiditate
- Stresul psihologic: poate declanșa sau agrava simptomele
Dermatita atopică: manifestări clinice
Simptomele dermatitei atopice variază în funcție de vârstă și severitatea afecțiunii. La sugari, leziunile apar frecvent pe față și scalp, în timp ce la copii mai mari și adulți, acestea sunt localizate în special pe pliurile cotului și genunchilor. Pruritul intens este un simptom comun, iar leziunile pot fi însoțite de infecții bacteriene secundare, în special cu „Staphylococcus aureus”.
Dermatita atopică. Tratament și control
Unul dintre cele mai importante aspecte în gestionarea dermatitei atopice este menținerea unei hidratări adecvate a pielii. Utilizarea regulată a emolientelor ajută la refacerea barierei cutanate și la reducerea uscăciunii și inflamației. Produsele care conțin ceramide sau uree sunt recomandate pentru acest scop .
Tratament farmacologic. În cazurile moderate până la severe, pot fi necesare tratamente farmacologice:
Corticosteroizi topici. Utilizați pentru a reduce inflamația acută.
Inhibitori ai calcineurinei. Utilizați pentru a controla inflamația cronică fără efecte secundare asociate corticosteroizilor.
Antihistaminice pentru a controla pruritul.
Biologice. medicamente precum dupilumab, care inhibă anumite căi imunologice implicate în inflamație, sunt utilizate în cazurile severe.
Fototerapie. Fototerapia cu ultraviolete B (UVB) poate fi eficientă în cazurile care nu răspund la tratamentele topice. Aceasta presupune expunerea controlată a pielii la radiații UVB, sub supraveghere medicală. Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung poate crește riscul de cancer de piele, motiv pentru care este rezervată cazurilor severe .
Consiliere psihologică pentru dermatita atopică. Stresul și impactul psihologic al dermatitei atopice pot agrava simptomele. Consilierea psihologică și terapia comportamentală pot ajuta pacienții să facă față mai bine afecțiunii și să îmbunătățească calitatea vieții.
Alimentația și dermatita atopică
Alimentația joacă un rol important în gestionarea dermatitei atopice. Unele studii sugerează că o dietă bogată în acizi grași omega-3, probiotice și flavonoide poate reduce inflamația. Alimentele precum peștele gras (somon, macrou), iaurtul, fructele și legumele colorate sunt benefice. În schimb, alimentele care pot declanșa episoadele de dermatită atopică includ citricele, lactatele, ouăle, glutenul și anumite tipuri de nuci.
Dermatita atopică. Impactul asupra calității vieții
Dermatita atopică nu este doar o afecțiune a pielii – ea are un impact profund asupra calității vieții celor afectați. Pruritul intens poate perturba somnul, afectând randamentul școlar sau profesional. Într-un studiu publicat în „Journal of Allergy and Clinical Immunology”, cercetătorii au arătat că pacienții cu dermatită atopică moderată până la severă au o calitate a vieții comparabilă cu a celor cu boli cronice grave precum insuficiența renală cronică sau depresia severă.
De asemenea, pacienții – în special copiii și adolescenții – se pot confrunta cu stigmatizare socială, izolare și anxietate. Este documentat că depresia și tulburările de anxietate sunt semnificativ mai prevalente în rândul persoanelor cu dermatită atopică.
Un studiu realizat în Suedia pe un eșantion de peste 2.000 de adolescenți a arătat că aceștia prezentau un risc cu 60% mai mare de a dezvolta depresie comparativ cu adolescenții fără dermatită atopică.
Psihodermatologia – o abordare integrativă
Pentru că relația dintre piele și creier este profundă, a apărut o subspecialitate numită psihodermatologie. Aceasta studiază modul în care factorii psihologici (precum stresul, anxietatea, depresia) influențează bolile cutanate și viceversa. În cazul dermatitei atopice, stresul cronic activează axa HPA (hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană), crescând nivelul de cortizol – hormonul stresului – care, paradoxal, slăbește bariera cutanată și agravează inflamația.
Într-un studiu publicat în „Frontiers in Psychiatry” (2021), autorii au demonstrat că intervențiile de reducere a stresului (precum meditația mindfulness, terapia cognitiv-comportamentală și yoga) pot duce la ameliorarea simptomelor de dermatită atopică și la o îmbunătățire a calității vieții.
Cum să ții dermatita atopică sub control
Controlul dermatitei atopice nu înseamnă doar tratarea simptomelor, ci și prevenirea recidivelor. Aceasta presupune o combinație între igiena blândă, hidratarea frecventă, evitarea factorilor declanșatori și, când e necesar, tratamentul medicamentos.
Primul pas este o rutină zilnică de îngrijire a pielii. Dușurile scurte, cu apă călduță (nu fierbinte), urmate imediat de aplicarea unei creme emoliente, pot ajuta la menținerea hidratării pielii. Este esențială utilizarea unor produse de îngrijire fără parfum, parabeni sau săpunuri agresive.
Un alt element-cheie în dermatita atopică este evitarea factorilor declanșatori individuali. Pentru unii pacienți, aceștia pot fi stresul, alergenii alimentari sau de mediu, transpirația excesivă sau hainele din lână ori materiale sintetice. Este utilă ținerea unui jurnal al simptomelor pentru a identifica acești factori.
De asemenea, educația pacientului joacă un rol vital în dermatita atopică. Studiile arată că pacienții care participă la programe de educație medicală personalizată au o aderență mai bună la tratament și episoade mai rare de recădere.
Inovații în tratament: terapiile biologice
Un progres major în tratamentul dermatitei atopice a fost introducerea terapiilor biologice. Aceste medicamente vizează mecanismele imunologice specifice implicate în boală. Dupilumab este primul agent biologic aprobat pentru dermatita atopică moderată până la severă, care acționează prin blocarea receptorilor IL-4 și IL-13, citokine implicate în inflamația de tip Th2. Studiile clinice au arătat că peste 50% dintre pacienții tratați cu dupilumab au înregistrat o reducere semnificativă a simptomelor în doar 16 săptămâni („New England Journal of Medicine”, 2016).
Recent, au fost aprobate și alte molecule, precum tralokinumab (anti-IL-13) sau lebrikizumab, care oferă noi opțiuni pentru pacienții refractari la alte terapii. De asemenea, inhibitorii de Janus kinază (JAK), administrați oral, cum ar fi upadacitinib sau abrocitinib, au arătat eficiență promițătoare, dar implică și riscuri care necesită monitorizare atentă.
Dermatita atopică. A trăi bine în pielea ta
Dincolo de tratamente și regimuri, dermatita atopică implică și o călătorie personală: aceea de a-ți accepta pielea, cu toate imperfecțiunile ei, și de a nu permite bolii să definească cine ești. A fi „bine în pielea ta” este o expresie care capătă un sens profund în acest context.
Strategiile de îmbunătățire a stimei de sine sunt esențiale, mai ales la adolescenți. Consilierea psihologică, susținerea grupurilor de sprijin, precum și campaniile de conștientizare publică joacă un rol important în reducerea stigmatizării.
Totodată, integrarea unor activități precum arta, muzica, dansul sau sportul moderat poate contribui la starea de bine general în dermatita atopică. S-a demonstrat că exprimarea creativă ajută la scăderea nivelului de anxietate și la creșterea stimei de sine („American Journal of Public Health”, 2010).
Dermatita atopică. În loc de concluzii
Dermatita atopică este o afecțiune complexă, influențată de factori genetici, imunologici și de mediu, cu impact semnificativ asupra calității vieții. Deși nu poate fi „vindecată” definitiv, ea poate fi controlată eficient printr-o combinație de tratament medical, educație și suport psihosocial.
Avansul terapiilor biologice și înțelegerea mai profundă a mecanismelor implicate oferă speranță pacienților în dermatita atopică. Dar, poate la fel de important, este sprijinul emoțional, acceptarea de sine și cultivarea unei relații sănătoase cu propriul corp. Pentru că, așa cum spun mulți dermatologi și psihologi deopotrivă: „Sănătatea pielii începe cu sănătatea minții.”