Realitatea din sălile de clasă este clară: un copil nu poate învăța eficient dacă este anxios, furios sau copleșit. Dincolo de inteligență, succesul școlar depinde de capacitatea de autoreglare emoțională – adică abilitatea de a înțelege, controla și exprima sănătos ceea ce simte.
Psihologul Sorana Mocanu explică simplu și direct mecanismul din spate: „Autoreglarea emoțională reflectă capacitatea cortexului prefrontal (centrul de comandă), implicat în planificare și autocontrol, de a modula răspunsurile emoționale intense generate de sisteme mai reactive, precum amigdala cerebrală. În copilărie și adolescență, această conexiune este încă în dezvoltare, ceea ce face ca școala și familia să aibă un rol esențial de sprijin temporar pentru sistemul de autoreglare aflat în construcție.”
Cum îi ajutăm pe copii să își gestioneze emoțiile
Cu alte cuvinte, copiii nu „nu vor” să se calmeze, ci încă învață cum. Vestea bună? Există tehnici simple, validate științific, care pot fi aplicate atât la școală, cât și acasă.
1. Termometrul emoțiilor – primul pas: să știe ce simt
Pentru mulți copii, emoțiile sunt greu de numit. Ele apar ca senzații: „mă doare burta”, „am un nod în gât”, fără a fi traduse în „sunt anxios” sau „mi-e frică”.
Aici intervine „termometrul emoțiilor” – o hartă vizuală simplă, pe culori:
- albastru – tristețe, oboseală
- verde – calm, echilibru
- galben – agitație, îngrijorare
- roșu – furie, panică
La școală, copiii își pot marca starea la începutul orei. Acasă, metoda poate deveni un ritual de seară, poate chiar pe frigider.
În timp, copilul învață să își identifice emoțiile, iar acesta este primul pas spre control.
2. Respirația conștientă – „butonul de calm” al corpului
Respirația nu este doar automată… este și un instrument extrem de eficient de reglare emoțională.
„Respirația conștientă și diafragmatică acționează direct asupra sistemului nervos autonom și activează componenta parasimpatică, „frâna naturală” a organismului, cea care-i sprijină calmarea”, explică Sorana Mocanu.
Exerciții simple, precum:
- respirația 1-2-3
- tehnica „Starfish” (urmărirea conturului palmei cu respirația)
- pot reduce anxietatea înainte de teste, conflicte sau situații stresante.
Partea bună? Copilul poate folosi această tehnică oriunde, fără să atragă atenția.
3. Pauzele în corp – reset rapid pentru minte
Emoțiile nu sunt doar în minte, ci și în corp. Copiii ajung adesea la școală deja tensionați – din grabă, conflicte sau exces de ecrane. De aceea, micro-pauzele fizice devin esențiale.
Vorbim despre:
- întinderi ușoare
- rotiri ale umerilor
- scuturarea tensiunii din brațe
- exerciții de relaxare de 1-3 minute
„Important este ca ele să fie prezentate ca instrumente care sprijină funcționarea creierului, nu ca recompense”, subliniază psihologul.
Aceste pauze cresc concentrarea și reduc reactivitatea emoțională, exact atunci când copilul are mai multă nevoie.
4. Poveștile și jocul de rol – emoții în siguranță
Uneori, cel mai ușor mod de a vorbi despre emoții… este prin altcineva.
Prin povești și jocuri de rol, copiii pot explora:
- rușinea
- frica
- vinovăția
- teama de respingere
- fără să se simtă expuși.
Un exercițiu simplu:
- opriți povestea într-un moment tensionat
- întrebați copilul ce simte personajul
- discutați alternativele
Acasă, părinții pot folosi schema F.E.E.L.:
Focus – ce s-a întâmplat
Evaluate – ce opțiuni există
Enact – ce alegem
Learn – ce învățăm
Este, practic, un antrenament emotional în siguranță.
Proiectul Narada – unde educația întâlnește realitatea emoțională a copiilor
Într-un context educațional în care copiii sunt expuși zilnic la presiuni academice, sociale și digitale, inițiativele care aduc soluții concrete în școli devin esențiale. Iar Narada este unul dintre puținele exemple care nu rămân la nivel teoretic, ci intervin direct acolo unde este cea mai mare nevoie: în clasă, în viața reală a elevilor.
Narada propune un răspuns aplicat, construit pe dovezi științifice și implementat exact în etapa în care aceste competențe pot face diferența – gimnaziul.
Astfel a luat naștere campania „Nu tot ce zboară se mănâncă”, prima inițiativă educațională de acest tip dedicată elevilor de gimnaziu, dezvoltată prin programul „Extra Lab – Skills for the future”.
Programul a fost deja implementat în 10 școli din România și a implicat: 100 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a, 16 profesori
Obiectivul? Unul extrem de actual: dezvoltarea utilizării responsabile a mediului digital, în paralel cu înțelegerea și reglarea emoțiilor.
Educație bazată pe știință, nu pe intuiție
Ceea ce diferențiază acest proiect este fundamentul său solid în cercetare.
Un reper important este modelul dezvoltat de psihologul James Gross, care face distincția între:
- strategii centrate pe antecedente – modul în care interpretăm și anticipăm situațiile
- strategii centrate pe răspuns – modul în care gestionăm emoțiile deja activate
Această abordare este esențială pentru copii, deoarece îi ajută nu doar să reacționeze mai bine, ci și să înțeleagă ce se întâmplă înainte ca emoțiile să escaladeze.
În același timp, studiile confirmă eficiența unor tehnici deja integrate în program:
- restructurarea cognitivă
- respirația conștientă
Acestea sunt asociate cu:
- niveluri mai scăzute de anxietate
- mai puține probleme de comportament
- rezultate academice mai bune
Psihologul Sorana Mocanu subliniază și impactul pe termen lung al acestor intervenții:
„Una dintre cele mai solide confirmări vine din meta-analiza realizată de Durlak și colaboratorii săi, care a inclus 213 programe de învățare socio-emoțională implementate la peste 270.000 de elevi. Rezultatele arată că investiția sistematică în competențele socio-emoționale este asociată cu reducerea problemelor de comportament, diminuarea simptomelor de anxietate și depresie și o mai bună echilibrare emoțională.”
Mai mult, efectele nu sunt temporare. „Efectele se mențin în timp, ceea ce sugerează schimbări stabile, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării copilului”, explică specialistul.
Copiii învață să gândească, nu doar să reacționeze
Programul Narada merge dincolo de gestionarea emoțiilor și introduce un element esențial pentru generația actuală: gândirea critică.
Elevii sunt ghidați să analizeze informațiile din mediul online, să pună întrebări și să compare perspective, să identifice manipularea sau presiunea social, să ia decizii argumentate
Într-o lume dominată de social media și provocări virale, aceste competențe devin vitale.
Copiii învață să recunoască riscurile din spatele unor fenomene precum: „Momo Challenge”, „Balena Albastră”, „Blackout Challenge”, și, mai important, să nu reacționeze impulsiv, ci conștient.
Impact real, nu doar promisiuni
Rezultatele sunt deja vizibile. În 2025, programele Narada au avut un impact direct asupra:
1.180 de elevi, 512 părinți, 100 de profesori, 28 de școli.
Cu îmbunătățiri clare în: autoreglare emoțională, colaborare, capacitate de reflecție
Dar poate cel mai important lucru este că aceste schimbări sunt sustenabile – nu dispar odată cu finalul programului.
