Vara trecută am discutat despre tabuul pantalonilor scurți la bărbați, de la interdicțiile americane de până în anii ’50 până la verdictul lui Tom Ford, care îi trimitea pe plajă și pe terenul de tenis. Sociologul citat atunci explica reticența prin raportarea la corp. Printre întrebările pe care și le pun bărbații înainte să iasă din casă apărea și una despre cantitatea de păr de pe picioare. Anul acesta, Tokyo a transformat întrebarea în politică publică. Administrația capitalei a trecut pantalonii scurți la birou pe lista ținutelor acceptate, ca să scadă consumul de aer condiționat. Patru luni mai târziu, presa japoneză discută despre gambele bărbaților.
Tokyo Cool Biz este programul prin care administrația capitalei japoneze le cere angajaților să se îmbrace mai lejer vara, pentru a reduce consumul de aer condiționat. Funcționează din 2005 și a devenit rutină națională. În aprilie, guvernatoarea Yuriko Koike a adăugat pantaloni scurți la birou, alături de tricouri și adidași, pentru prima dată în cei douăzeci și unu de ani ai programului. Patru luni mai târziu, dezbaterea publică s-a mutat de la caniculă la părul de pe picioarele bărbaților. Termenul care circulă în japoneză este sunehara, prescurtare pentru hărțuire prin păr de gambă. A apărut pe rețelele sociale, l-a preluat presa internațională, apoi l-au preluat clinicile private de epilare.
Nicio relaxare a unui cod vestimentar nu se distribuie uniform. Tokyo Cool Biz arată exact cine primește permisiunea și cine rămâne cu obligația.
Contextul măsurii ține de supraviețuire. Agenția Meteorologică japoneză a introdus anul acesta categoria kokushobi, ziua crunt de caldă, pentru temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Cuvântul a fost ales prin vot public. Pe 21 iulie, trei orașe din centrul țării au atins pragul, între care Tajimi și Gujo. Alertele de insolație au acoperit 41 dintre cele 47 de prefecturi. Între 6 și 12 iulie, 4.580 de oameni au ajuns la spital din cauza căldurii, iar șapte au murit. Vara trecută, spitalizările au trecut de 100.000 la nivel național. Tot atunci s-au înregistrat peste 1.800 de cazuri de insolație la locul de muncă și 19 decese, un record. Agenția pentru Managementul Incendiilor și Dezastrelor a cerut populației să trateze această căldură ca pe un dezastru.
Pantalonii scurți la birou au fost gândiți, din 2005, pentru garderoba bărbaților
Cool Biz a fost lansat în 2005 de Yuriko Koike, pe atunci ministru al mediului. Mecanismul era simplu. Aerul condiționat se fixează la 28 de grade, iar angajații renunță la sacou și la cravată. Premierul Junichiro Koizumi a apărut public fără cravată și a legitimat gestul într-o cultură de birou care nu tolera abaterile. După cutremurul și tsunamiul din 2011, programul s-a extins sub numele Super Cool Biz. Au intrat pe listă tricourile polo, adidașii, uneori blugii. Adoptarea a crescut constant, de la sub o treime dintre respondenții unui sondaj guvernamental în 2005 la 57 la sută în 2009.
Toate aceste etape au un element comun. Ghidajul oficial descria, punct cu punct, ce piese din garderoba masculină pot fi lăsate acasă. Pentru femei nu existau reguli specifice, deși prezentările organizate de minister includeau și ținute feminine.
Aici se află problema reală, iar ea nu ține de caniculă. Uniforma masculină de birou este codificată în scris. Sacoul, cravata, mâneca lungă pot fi retrase prin comunicat, pentru că au fost impuse prin regulament. Așteptările față de femei funcționează pe cutumă. Dresurile nu apar în niciun cod intern, deci nicio autoritate nu le poate anula printr-un anunț. Femeile din birourile japoneze tradiționale rămân sub o etichetă nescrisă care cere ciorapi atunci când piciorul este descoperit. Bărbații au primit o dispensă oficială. Femeile ar avea nevoie de o schimbare de obicei social, iar guvernele nu emit așa ceva.
Un răspuns diferit la cererile femeilor
Precedentul există și este documentat. În ianuarie 2019, Yumi Ishikawa a scris pe Twitter despre durerea provocată de tocurile de cinci până la șapte centimetri pe care le purta la muncă, într-o casă funerară. A pornit o petiție care cerea interzicerea codurilor vestimentare ce obligă femeile la tocuri. Campania a primit numele KuToo, joc între kutsu, pantof, și kutsuu, durere, cu trimitere la MeToo. Petiția a strâns aproape 20.000 de semnături până în iunie.
Ministrul muncii de atunci, Takumi Nemoto, a declarat în comisie parlamentară că tocurile sunt acceptate social ca necesare și potrivite din punct de vedere ocupațional. În octombrie, ministerul a publicat un proiect de ghid împotriva hărțuirii la locul de muncă, fără nicio referire la codurile vestimentare. În noiembrie a apărut și povestea ochelarilor, după relatări că unele companii interziceau angajatelor să îi poarte, pe motiv că dau o expresie rece. În decembrie, activistele au depus o nouă petiție, cu peste 31.000 de semnături.
Merită privit și cuvântul folosit acum. În japoneză, sufixul hara marchează formele de abuz la locul de muncă, de la pawahara, abuzul de putere, până la matahara, hărțuirea femeilor însărcinate. Sunt termeni obținuți greu, prin ani de litigii, campanii și presiune publică. Sunehara le împrumută greutatea și o aplică unui fir de păr.
Măsurarea disconfortului și vinderea soluției
Un sondaj citat masiv în ultimele zile arată că 53,5 la sută dintre respondenți se opun pantalonilor scurți la birou, iar 46,5 la sută îi susțin. Sondajul aparține Gorilla Clinic, furnizor privat de servicii medicale pentru bărbați. Eșantionul, perioada și metoda nu au fost făcute publice. Directorul clinicii, Akifumi Funatsu, a declarat pentru BBC că tot mai mulți clienți vin la epilare cu laser din rațiuni de etichetă profesională. Compania care cuantifică disconfortul vinde exact procedura care îl rezolvă.
Piața era deja poziționată. Procedurile estetice efectuate pe bărbați au crescut cu 6,3 la sută între 2023 și 2024 la nivel global, în timp ce procedurile pe femei au scăzut cu 3,9 la sută, potrivit raportului anual al Societății Internaționale de Chirurgie Plastică Estetică. Pe 8 iulie, cu două săptămâni înainte ca sunehara să ajungă în presa mondială, grupul SBC Medical a anunțat deschiderea la Tokyo a primei clinici din Japonia dedicate exclusiv epilării masculine a bărbii. Se deschide pe 6 august. Un pachet de șase ședințe costă 16.800 de yeni, aproximativ 100 de euro.
Corpul preia costul pe care clădirea nu îl mai suportă
Cool Biz a fost, de la început, o politică energetică deghizată în politică vestimentară. Statul nu a schimbat clădirile, nu a reproiectat ventilația și nu a mutat programul de lucru. A mutat costul termostatului pe corpul angajatului, sub formă de bumbac mai subțire. Piața a continuat mișcarea în aceeași direcție. Se vând jachete cu ventilatoare încorporate, șervețele umede de unică folosință, umbrele anti UV, ventilatoare portabile. Adaptarea climatică a devenit o listă de cumpărături personale.
Pantalonii scurți sunt ultima etapă a acestui transfer. Corpul ajunge vizibil, deci ajunge evaluabil, deci ajunge de întreținut. La 40 de grade, într-o țară în care autoritățile vorbesc despre dezastru, o parte din discuția publică se ocupă de gambele bărbaților și de cine e obligat să se uite la ele. Iar soluția care se vinde acum nu este umbra, aerul răcit sau ora de start decalată. Este ședința de laser.
Sursă imagini: Getty Images
