Originea conceptului de stres psihic este legata de aparitia conceptului general de stres, al lui Hans Selye. In opinia sa, stresul este un raspuns nespecific al corpului la orice stimul asupra lui.
Ca atare, putem spune ca stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre exigentele mediului pe de o parte si resursele, capacitatile si posibilitatile individului pe de alta parte. La locul de munca stresul apare atunci cind exigentele profesionale depasesc resursele de care dispune individul.
Uneori stresul face bine!
Este important de amintit ca stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci si al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in mediul profesional si afecteaza mai mult individul decit evenimentele negative majore mai rare. Este, de asemenea, important sa se faca distinctie intre eustres si distres. Uneori stresul profesional apare ca un element pozitiv care se soldeaza cu un efect benefic asupra performantelor. Aceasta se refera la eustres, care se traduce prin activarea si mobilizarea resurselor individuale. Alteori stresul la locul de munca duce la scaderea performantei. In aceasta situatie individul se afla intr-o stare distres, de care se pling majoritatea oamenilor.
Experienta clinica ne-a dovedit ca, desi multi oameni sufera de stres, putini constientizeaza cauzele si efectele lui.
Cauzele stresului:
• Cauze personale (modul in care se comporta individul supus unor factori stresori depinde de caracteristicile personalitatii acestuia precum si de starea mentala in care se afla);
• Cauze profesionale (colegi neplacuti la locul de munca, grija pentru cistigarea banilor, pierderea unor bunuri, efectuarea unor munci de raspundere, un sef stresant care la rindul lui este si el stresat etc.);
• Legaturile de familie (oamenii pot face fata mai usor stresului daca in familie exista o oaza de liniste, in schimb daca exista tensiuni si la serviciu si in familie, orice problema se poate trasforma usor in stres).
Simptomele stresului:
– fizice (dureri de cap, tulburari cardiovasculare, tulburari ale somnului etc);
– psihologice (probleme emotionale si cognitive – insatisfactia muncii, depresia, anxietatea, plictiseala, frustrarea etc);
– comportamentale – cele referitoare la persoana (evitarea lucrului, consumarea alcoolului, pofta exagerata sau absenta de mincare, agresivitate fata de colegi etc) -cele cu impact organizational (absenteism, fluctuatie profesionala, productivitate scazuta etc).
Cum controlam stresul?
– Renuntati complet la situatia care se dovedeste a fi stresanta. Luati o pauza de zece minute timp in care puteti face altceva (ascultati muzica, discutati cu un coleg la o cafea etc.);
– Relaxati-va. Exercitiile de respiratie s-au dovedit benefice in combaterea stresului. Ca atare, timp de un minut inspirati si expirati mai lent decit este posibil in mod obisnuit, expirati si inspirati progresiv, cu expirul prelungit, pentru a permite eliberarea dioxidului de carbon;
– Stabiliti-va prioritatile. Nu va suprasolicitati. Luati fiecare sarcina pe rind sau rezolvati-le selectiv in functie de prioritati.
– Hraniti-va sanatos. Cind sintem stresati obisnuim sa mincam ceva pe fuga. Astfel de mincaruri nu au nici o valoare nutritionala. Este necesar sa acumulam vitamine si substante nutritive fara a dezvolta un comportament alimentar excentric;
– In afara programului faceti activitati fizice (dimineata, seara sau in timpul liber). Preocupati-va de activitatile cotidiene (plimbari, intilniri cu prietenii, excursii la munte etc);
– Cautati ajutor social in problemele cu care va confruntati (sprijinul parintilor, prietenilor sau, acolo unde problema persista, cautati ajutorul unui specialist psiholog sau psihiatru).