Pentru a separa adevărul de ficțiune, am stat de vorbă cu dna Dr. Sorina Stroe (MG Dental), medic stomatolog și asistent universitar doctor la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, care explică pe înțelesul tuturor de ce detartrajul este, de fapt, unul dintre cei mai importanți pași în prevenirea problemelor dentare serioase.
MITUL 1: „Detartrajul strică dinții dacă îl faci prea des”
Pare logic la prima vedere, nu-i așa? Te gândești că, dacă frezează ceva, sigur afectează smalțul. Dar, surpriză: tartrul, nu detartrajul, este cel care îți atacă sănătatea dentară.
„Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc la cabinet: ‘Nu cumva detartrajul făcut prea des strică dinții?’ Răspunsul este clar: NU!”, spune Dr. Sorina Stroe. „Detartrajul realizat cu instrumente profesionale, de către un medic dentist sau un igienist dentar cu experiență, este o procedură complet sigură. Nu smalțul este cel care suferă, ci dinții și gingiile necurățate de tartru.”
Mai mult decât atât, medicul atrage atenția asupra pericolului instrumentelor de igienizare promovate online, care pot părea atractive, dar pot face mai mult rău decât bine.
„Am întâlnit pacienți care au încercat acasă diverse instrumente cumpărate online și, din păcate, au produs daune reale dinților”, avertizează ea.
MITUL 2: „După detartraj, dinții devin sensibili și se mișcă”
Un alt mit frecvent, care te-ar putea face să eviți programarea. Da, este posibil ca dinții să fie puțin mai sensibili după detartraj, dar doar temporar – și e complet normal.
„În cazul în care tartrul era prezent în cantitate mare, e posibil ca unele porțiuni expuse ale rădăcinii dentare să fie mai sensibile o perioadă. E ca și cum dăm jos o pătură care învelea dinții. Însă această sensibilitate este tranzitorie și absolut normală”, explică Dr. Stroe.
Iar ideea că dinții „se mișcă” după igienizare este, de fapt, o neînțelegere a realității:
„Tartrul poate acționa ca o legătură rigidă între dinți, mai ales în stadii avansate. Ca cimentul dintre cărămizi. Când îl îndepărtăm, ceea ce iese la iveală este problema reală – boala parodontală, care a fost mascată de tartru. Așadar, detartrajul nu provoacă mobilitatea dinților, ci doar o face vizibilă.”
MITUL 3: „Detartrajul trebuie făcut doar o dată pe an”
Dacă ești dintre cele care își programează detartrajul „la zi fixă” o dată pe an, s-ar putea să fie prea rar. Frecvența igienizării trebuie adaptată în funcție de stilul tău de viață, nu de un calendar rigid.
„Frecvența detartrajului diferă de la o persoană la alta. Ritmul de formare a tartrului, obiceiurile alimentare, igiena orală, fumatul sau prezența unor afecțiuni gingivale sunt factori care trebuie luați în calcul”, explică medicul. „Pentru un adult sănătos, un detartraj la fiecare șase luni este recomandat. În cazul pacienților cu parodontoză sau cu predispoziție mare de a face tartru, poate fi indicat chiar la 3-4 luni.”
Și da, dacă îți pasă de estetică și vrei un zâmbet luminos, curat, fără pete galbene sau respirație neplăcută, vei înțelege rapid cât de esențial e acest pas.
MITUL 4: „Detartrajul cu ultrasunete este agresiv”
Nimic mai greșit. Este, de fapt, cea mai blândă și precisă variantă, mult preferată de medicii stomatologi în prezent.
„Tehnologia cu ultrasunete permite îndepărtarea precisă a tartrului fără să afecteze țesuturile moi sau dure. Aparatul funcționează pe baza vibrațiilor care sparg tartrul, nu pe forță mecanică agresivă. Procedura este rapidă, eficientă și, de cele mai multe ori, confortabilă”, spune Dr. Sorina Stroe.
În cazul în care simți vreun disconfort – rareori – există soluții simple. „Uneori, o simplă ajustare a intensității aparatului sau o anestezie locală ușoară pot face diferența. Important este ca pacientul să comunice cu medicul.”
Detartrajul – mai important decât crezi
Chiar dacă nu doare, tartrul poate avea consecințe serioase. Iar detartrajul nu este un moft, ci o măsură de întreținere la fel de vitală ca vizitele regulate la ginecolog sau analizele anuale. „Am spus adesea pacienților mei că detartrajul este pentru dinți ceea ce schimbul de ulei este pentru mașină. Nu aștepți să se defecteze motorul ca să faci întreținerea. La fel, nu trebuie să aștepți durerea sau sângerarea gingiilor pentru a veni la detartraj”, încheie Dr. Sorina Stroe.
Tot ce trebuie să știi despre detartraj – scurt ghid de frumusețe orală
Cât durează un detartraj?
Între 30 și 45 de minute, în funcție de cantitatea de tartru acumulată și de starea generală a gingiilor. Dacă se face și periaj profesional, poate dura puțin mai mult.
Cât costă?
În clinicile din România, detartrajul cu ultrasunete costă între 150 și 300 lei, în funcție de complexitate și dacă include și air-flow sau periaj profesional. Multe cabinete oferă și pachete de igienizare completă.
Cât de des ar trebui să-l faci?
La fiecare 6 luni este ideal pentru un adult fără probleme parodontale. Dacă fumezi, porți aparat dentar sau ai gingii sensibile, poate fi indicat chiar la 3-4 luni.
Ce simți după?
Ușoară sensibilitate timp de 1–2 zile, în special dacă aveai mult tartru. Nu este dureros, dar gingiile pot fi ușor inflamate dacă igienizarea nu a fost făcută demult.
Ce să NU faci după detartraj?
Evită băuturile colorate (cafea, ceai, vin roșu) și fumatul pentru cel puțin 2–3 ore. Dacă ai făcut și air-flow, evită alimentele dure și acide timp de o zi.
Ce să faci acasă?
Igiena corectă înseamnă: periaj de 2 ori/zi, folosirea aței dentare sau a dusului bucal și… revenirea la medic la 6 luni. Zâmbetul tău îți va mulțumi!
Știai că…?
Tehnica de detartraj a apărut încă din Antichitate! Egiptenii și romanii foloseau bețișoare din lemn și pulberi abrazive (uneori chiar din… coajă de ou pisată!) pentru a-și curăța dinții. Abia în secolul XX, medicina dentară modernă a dezvoltat detartrajul cu ultrasunete, considerat astăzi un standard în igiena profesională.
