Așa cum explică Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică, bullyingul în școli nu este doar o problemă de disciplină, ci o reală problemă de sănătate emoțională, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Înțelegerea corectă a acestui fenomen și recunoașterea timpurie a semnelor pot face diferența între o experiență traumatizantă și o intervenție eficientă, menită să protejeze echilibrul psihic al celor mici.
Ce este bullying-ul în școlile din România?
Bullying-ul în școli nu mai este de mult un fenomen izolat, ci o realitate prezentă, într-un fel sau altul, în toate școlile din România, cu efecte vizibile (și uneori invizibile) asupra copiilor.
Datele recente arată o imagine îngrijorătoare: aproape jumătate dintre elevi au trecut, la un moment dat, prin forme de agresiune din partea colegilor. De la jigniri și etichete dureroase până la excludere socială sau intimidare, experiențele sunt frecvente și, din păcate, adesea normalizate.
Potrivit World Vision România, fenomenul bullying-ul în școli este și mai accentuat în mediul rural, unde 9 din 10 copii spun că au fost victime ale bullying-ului. La rândul lor, datele oferite de Salvați Copiii România confirmă amploarea situației: majoritatea profesorilor recunosc prezența bullying-ul în școli, iar efectele asupra sănătății emoționale a copiilor sunt din ce în ce mai evidente.
Dincolo de „tachinare”, cum arată, de fapt, bullying-ul?
Pentru mulți adulți, agresiunile dintre copii pot părea banale sau trecătoare. În realitate, impactul lor este profund.
„Bullying-ul nu este o simplă tachinare între copii. Pentru copilul care este expus constant la umilire sau excludere, experiența devine una repetitivă și dureroasă”, explică Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică în cadrul Renew Institute.
Expunerea constantă la astfel de comportamente poate duce la schimbări semnificative în felul în care copilul se percepe pe sine. În timp, mesajele negative sunt internalizate, iar copilul poate ajunge să creadă că el este „problema”.
Semnele subtile care spun mai mult decât cuvintele
Unul dintre cele mai dificile aspecte ale bullying-ului este faptul că mulți copii nu vorbesc despre ceea ce li se întâmplă. Fie din rușine, fie din teamă, fie pentru că nu cred că pot fi ajutați.
De aceea, părinții trebuie să fie atenți la semnalele indirecte. Printre cele mai frecvente se numără:
- refuzul de a merge la școală
- dureri de stomac sau de cap înainte de cursuri
- retragerea din activități sociale
- iritabilitate sau reacții emoționale intense
- scăderea performanței școlare
Aceste manifestări nu apar întâmplător. „Copilul începe să evite mediul în care se simte amenințat”, subliniază specialistul.
Impactul emoțional: ce rămâne dincolo de experiență?
Bullying-ul nu afectează doar prezentul copilului, ci poate influența dezvoltarea lui pe termen lung. Studiile arată că un procent semnificativ dintre copiii care ajung la consiliere psihologică se confruntă cu anxietate sau depresie, adesea în legătură directă cu experiențele de respingere sau umilire.
În formele severe, efectele pot include retragere socială, dificultăți de concentrare și chiar gânduri suicidare. Sunt realități care subliniază cât de importantă este intervenția timpurie.
Care este rolul părinților, între observație și sprijin real?
Primul pas nu este soluția, ci ascultarea. Copiii au nevoie, înainte de orice, de un spațiu sigur în care să se simtă înțeleși.
„Dacă reacția adultului este să minimalizeze situația – «ignoră-i» –, copilul poate simți că nu este luat în serios”, explică Doina Mihaela Tobescu.
După ce situația este înțeleasă, colaborarea cu școala devine esențială. Profesorii, consilierii școlari și părinții trebuie să acționeze împreună pentru a opri comportamentele agresive și pentru a crea un mediu sigur.
O problemă colectivă, nu individuală
Bullying-ul nu este doar problema copilului care îl trăiește, ci o responsabilitate a întregului sistem – familie, școală, comunitate.
Într-un context în care sănătatea emoțională a copiilor devine din ce în ce mai fragilă, instituții precum Renew Institute oferă sprijin specializat pentru copii și familii, punând accent pe evaluare corectă și intervenție timpurie.
Pentru părinți, mesajul este clar: fiți atenți la schimbări, ascultați fără judecată și nu ignorați semnalele, oricât de subtile ar părea. Pentru că, uneori, în spatele unui simplu „nu vreau să merg la școală” se poate ascunde o poveste care are nevoie urgentă de sprijin
