Soarele ne însoțește în fiecare zi, iar pielea este primul nostru scut împotriva mediului. Tocmai de aceea, ceea ce facem astăzi pentru protejarea ei poate conta peste 10, 20 sau chiar 30 de ani.
Pentru femei, prevenția nu ar trebui să însemne doar alegerea unei creme cu factor de protecție solară înainte de vacanță. Înseamnă să îți cunoști pielea, să observi modificările și să transformi protecția solară într-un obicei cotidian.
De ce apare cancerul de piele?
În esență, cancerul de piele apare atunci când anumite celule cutanate suferă modificări ale ADN-ului și încep să se multiplice necontrolat. Radiațiile ultraviolete pot produce leziuni directe și indirecte ale ADN-ului, pot favoriza inflamația și pot afecta mecanismele de apărare ale pielii.
Există mai multe forme ale bolii, însă cele mai importante sunt carcinomul bazocelular, carcinomul spinocelular și melanomul. Primele două sunt cunoscute drept cancere cutanate non-melanomatoase și sunt, în general, mai puțin agresive decât melanomul. Melanomul este însă forma care poate evolua rapid și se poate răspândi în alte organe dacă nu este depistat și tratat la timp.
Este important de știut că, totuși, cancerul de piele nu este o problemă exclusivă a persoanelor în vârstă. Leziunile asociate expunerii la ultraviolete se pot manifesta după ani de acumulare a efectelor, însă melanomul poate apărea și la persoane tinere.
Soarele, principalul factor de risc
Atunci când discutăm despre cancer de piele, primul factor care trebuie luat în calcul este expunerea la radiații ultraviolete. Atât radiațiile UVA, cât și cele UVB pot contribui la afectarea pielii, iar expunerea repetată fără protecție crește riscul pe termen lung.
Date publicate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului arată că aproximativ 83% dintre cazurile de melanom cutanat diagnosticate la nivel mondial în 2022 au fost atribuite expunerii la radiații ultraviolete. Proporția estimată a fost de 79% în rândul femeilor și de 86% în rândul bărbaților.
Un aspect esențial este că nu doar bronzul intens reprezintă o problemă. Arsurile solare, mai ales cele suferite în copilărie și adolescență, sunt asociate cu un risc mai mare ulterior. Expunerea intermitentă și intensă la soare este considerată deosebit de relevantă pentru melanom, în timp ce doza cumulativă de radiații ultraviolete are un rol important în apariția carcinomului spinocelular.
Cine prezintă un risc mai mare pentru cancer de piele?
Nu toate persoanele au același risc. Pielea foarte deschisă, care se arde ușor și se bronzează greu, reprezintă unul dintre factorii de risc importanți. Persoanele cu păr blond sau roșcat, ochi deschiși la culoare și multe pistrui sunt, de asemenea, mai vulnerabile la efectele radiațiilor ultraviolete.
Numărul mare de alunițe, în special alunițele atipice, reprezintă un alt element care trebuie urmărit. La acestea se adaugă istoricul familial de melanom sau de alte tumori cutanate.
Un istoric de arsuri solare severe, în special în copilărie, poate crește riscul. De asemenea, persoanele care lucrează în aer liber și sunt expuse profesional la radiații ultraviolete pot avea un risc mai mare pentru anumite forme de cancer cutanat.
Imunosupresia este un alt factor important. Persoanele al căror sistem imunitar este slăbit din cauza unor boli sau a anumitor tratamente pot avea un risc crescut și necesită recomandări individualizate din partea medicului dermatolog.
Solarul nu este o alternativă „mai sigură”
Una dintre cele mai persistente idei greșite este că bronzul obținut la solar ar fi mai sigur decât cel obținut natural. Nu este.
Radiațiile ultraviolete emise de dispozitivele de bronzare artificială sunt cancerigene pentru oameni. Organizația Mondială a Sănătății recomandă evitarea solarului, iar dispozitivele de bronzare cu emisii UV au fost clasificate de IARC drept cancerigene.
Prin urmare, dacă îți dorești un aspect bronzat, produsele autobronzante reprezintă o alternativă fără expunere intenționată la radiații UV. Ele nu înlocuiesc însă protecția solară.
Cum arată o leziune suspectă?
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru prevenirea complicațiilor este să îți observi pielea. Nu orice aluniță este periculoasă și nu orice pată reprezintă cancer de piele, însă o modificare nouă sau neobișnuită merită evaluată.
În cazul melanomului, dermatologii folosesc frecvent regula ABCDE. „A” se referă la asimetrie: o jumătate a leziunii nu seamănă cu cealaltă. „B” vine de la margini neregulate. „C” indică variații de culoare, iar „D” se referă la diametrul mai mare, deși dimensiunea singură nu stabilește diagnosticul. „E” înseamnă evoluție, adică modificarea unei leziuni în timp.
Merită să fii atentă la o aluniță care începe să crească, își schimbă forma sau culoarea, sângerează, formează cruste ori provoacă mâncărime persistentă.
În cazul cancerului de piele non-melanomatos, semnele pot fi diferite. O zonă care nu se vindecă, o crustă persistentă, o excrescență lucioasă sau o placă roșiatică și scuamoasă pot necesita examinare dermatologică. Nu încerca să stabilești singură diagnosticul după fotografii găsite pe internet.
Când trebuie să mergi la dermatolog?
Recomandarea dermatologică este simplă: orice leziune care se modifică sau pare diferită de celelalte trebuie evaluată. Uneori, ceea ce pare o banală iritație poate necesita investigații suplimentare.
Consultul dermatologic poate include examinarea clinică și dermatoscopia, o metodă neinvazivă prin care medicul poate analiza structurile unei leziuni care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Dacă există suspiciuni, dermatologul poate recomanda excizia leziunii și examinarea histopatologică.
Pentru persoanele cu numeroase alunițe, antecedente familiale de melanom, piele foarte deschisă sau istoric important de expunere solară, medicul poate stabili o periodicitate personalizată a controalelor.
Depistarea precoce este esențială. În cazul melanomului, identificarea unei leziuni într-un stadiu incipient poate face o diferență majoră în ceea ce privește tratamentul și prognosticul.
Protecția solară începe înainte de plajă
Prevenția cancerului de piele nu înseamnă să eviți complet soarele, ci să reduci expunerea excesivă și neprotejată. OMS recomandă limitarea timpului petrecut la soare atunci când radiațiile sunt intense, căutarea umbrei și folosirea hainelor protectoare, a pălăriilor și a cremelor de protecție solară.
Protecția nu trebuie rezervată zilelor petrecute la mare. Radiațiile UV ajung la nivelul pielii și în timpul plimbărilor, al activităților sportive sau al deplasărilor prin oraș.
O cremă cu spectru larg, care protejează împotriva UVA și UVB, trebuie aplicată suficient și reaplicată conform instrucțiunilor producătorului, în special după transpirație sau contactul cu apa. Organizațiile internaționale recomandă combinarea cremei cu alte metode de protecție, nu folosirea ei ca permis pentru expunere nelimitată.
Nu uita de zonele pe care le neglijăm
Când ne gândim la cancer de piele, cele mai multe persoane verifică fața și brațele, dar există numeroase zone ușor de omis: scalpul, urechile, ceafa, spatele, decolteul, palmele, tălpile și spațiile dintre degete.
Pentru femei, o verificare atentă este importantă și în zona sânilor și a liniei sutienului, mai ales dacă există alunițe care sunt frecvent iritate. Unghiile trebuie, de asemenea, observate, deoarece melanomul poate apărea și în regiunea unghială.
Un truc simplu este să folosești o oglindă mare și una de mână sau să ceri ajutorul unei persoane apropiate pentru zonele greu vizibile. Fotografiile periodice ale alunițelor pot fi utile pentru observarea schimbărilor, dar nu înlocuiesc controlul dermatologic.
Dar persoanele cu pielea mai închisă?
Este o concepție greșită că persoanele cu pielea brună sau neagră nu pot dezvolta cancer de piele. Riscul este, în general, mai mic decât în cazul persoanelor cu pielea foarte deschisă, însă boala poate apărea la orice fototip.
Unele tipuri de melanom pot apărea în regiuni mai puțin expuse la soare, inclusiv pe palme, tălpi sau sub unghii. Tocmai de aceea, examinarea întregii suprafețe cutanate rămâne importantă indiferent de culoarea pielii.
Îmbătrânirea pielii și cancerul
Protejarea pielii de soare nu are doar un rol estetic. Aceleași radiații care accelerează apariția ridurilor, petelor pigmentare și pierderea elasticității pot contribui la apariția tumorilor cutanate. Expunerea cronică la UV este asociată atât cu îmbătrânirea prematură, cât și cu carcinogeneza cutanată.
De aceea, o rutină de îngrijire care include protecție solară zilnică este una dintre cele mai bune investiții pe termen lung. Nu este nevoie de produse sofisticate: consecvența este mai importantă decât numărul de produse din baie.
Mitul „mă bronzez, deci sunt protejată”
Bronzul nu este o dovadă că pielea este sănătoasă sau că a devenit imună la radiații. Din contră, bronzarea este un răspuns al pielii la expunerea la UV și reflectă faptul că celulele cutanate au fost afectate de radiații.
Chiar dacă nu te arzi, expunerea excesivă continuă să contribuie la deteriorarea pielii. De aceea, ideea că o bază de bronz obținută înainte de vacanță protejează împotriva cancerului de piele nu trebuie încurajată.
Ce recomandă dermatologii, pe scurt?
Cea mai eficientă strategie împotriva cancerului de piele combină mai multe măsuri. Evită expunerea inutilă în orele cu radiații UV intense, caută umbra, poartă haine care acoperă pielea și o pălărie cu boruri largi, folosește protecție solară cu spectru larg și nu apela la solar. OMS recomandă măsuri de protecție atunci când indicele UV este 3 sau mai mare.
În plus, examinează-ți pielea în mod regulat și nu amâna consultul atunci când observi o leziune nouă sau o modificare suspectă.
Este important și să nu transformăm protecția solară într-o sursă de anxietate. Scopul nu este să ne temem de fiecare aluniță, ci să învățăm să recunoaștem schimbările și să reacționăm la timp.
Pielea ta merită atenție în fiecare anotimp
Cel mai bun moment pentru prevenirea cancerului de piele nu este după apariția unei leziuni suspecte, ci cu mult înainte. Protecția solară, evitarea solarului și monitorizarea pielii sunt obiceiuri care pot fi integrate foarte ușor în viața de zi cu zi.
În 2026, datele internaționale confirmă cât de importantă este prevenția: IARC estimează că 83% dintre melanoamele cutanate diagnosticate în 2022 la nivel mondial au fost asociate radiațiilor ultraviolete.
Așadar, nu privi crema cu protecție solară doar ca pe un produs de plajă și nu considera controlul dermatologic o investigație rezervată persoanelor care au deja probleme. Pentru cancer de piele, prevenția și depistarea precoce pot face diferența.
Iar dacă există o regulă simplă de ținut minte, aceasta este: protejează-te de UV, cunoaște-ți pielea și verifică orice schimbare care persistă sau evoluează.
Un consult dermatologic efectuat la timp este întotdeauna mai bun decât luni de amânare și presupuneri.
Foto: Shutterstock
