Lili: “Sunt eu, LILI, pensionara bolnava de CANCER LA SAN, cea care intr-un moment de disperare a apelat la sfatul dvs. Ma jenez sa va scriu, dar pentru ca imi sunteti singura speranta, indraznesc sa va deranjez din nou, nu atat pentru mine – eu nu ma mai incred decat in Dumnezeu, dupa cele ce mi-a fost dat sa indur – dar mai cu seama pentru alti bolnavi la fel de oropsiti de soarta ca si mine… si poate cu mai putin noroc.
Avand diagnosticul crunt de care v-am vorbit, dintr-o intamplare fericita, am fost internata la Spitalul ELIAS. Dupa investigatii amanuntite si costisitoare, desi eu sunt pensionara cu o pensie mizera (numai eu stiu cum m-am imprumutat) pe data de 21 decembrie am fost externata, urmand ca pe data de 24 decembrie sa repet obligatoriu analizele. Cum la acea data, toti oamenii sanatosi se pregateau de Nasterea Domnului Iisus, a trebuit sa apelez pentru investigatii la un laborator privat, in policlinica Hipocrat (va dati seama, alti bani, asta in timp ce mi se opreste din pensie contributia de sanatate). Dupa o perioada grea, de suferinta, starea mea s-a inrautatit si disperata am telefonat la spitalul din care plecasem, ELIAS. Nu am putut vorbi decat cu un medic rezident, ceilalti medici… fiind in pregatiri de vacanta. Am fost sfatuita sa merg la U.P.U. primire urgente ELIAS. Mi s-a facut o hemograma, E.K.G. si o radiografie pulmonara. Analizele au iesit proaste, leucocitele de la 3,5 au ajuns la 1,3 MU. Am fost trimisa insa, in febra pregatirilor de sarbatori, unde vad cu ochii, eventual la un U.P.U cu profil oncologic care, de fapt, era inchis pe perioada vacantei, pana pe 14 ianuarie (in cazul in care supravietuiam). Bolnava, slabita si disperata, am ajuns la U.P.U. oncologic FUNDENI (nu am inteles niciodata de ce se numeste PRIMIRE URGENTE cat timp nici pomeneala de… PRIMIRE?!), la Camera de Garda, unde m-a condus portarul, impresionat de situatia in care ma aflam. Mi se parea ca sunt salvata, cand m-a intampinat o asistenta vadit deranjata (era deja 29 decembrie ora 20), care, dupa ce a privit bombanind fisa de externare oncologica si rezultatul hemogramei, mi-a strigat in ureche, ca si cand as fi fost surda, ca nu apartin de ei!!!(?) Apoi, tacticoasa mi-a trantit usa in nas. La capatul puterilor, am gasit totusi un taximetrist care m-a dus de mila si probabil inspaimantat sa nu-i mor in masina la U.P.U. – COLTEA. Aici, alte asistente “binevoitoare” mi-au spus sa plec unde pot ca nu apartin nici de… ei! Intr-un tarziu (probabil speriate de felul jalnic in care aratam si amintindu-si de filmul “Moartea domnului Lazarescu”, m-au acceptat precizandu-mi: “Din spirit umanitar”! Cum leucocitele mele intre timp scazusera la 1,2 , am fost internata, mi s-a facut un vaccin si pentru ca totusi era in prag de AN NOU, am ramas internata in spitalul COLTEA si in 31 decembrie. Intre timp, ca urmare a “grijii” pe care mi-au purtat-o si a imunitatii mele scazute, am contactat si o raceala zdravana. Cand am pasit cu totii veseli in NOUL AN 2013, dupa ce aburii alcoolului s-au risipit, am fost invitata, intr-un mod in care mi-e rusine sa va reproduc, sa parasesc spitalul deoarece… “urgenta” a fost… REZOLVATA! Mai exact, nu am murit! In rest…: “Adresati-va unde puteti, ALTORA!” (?) Era 2 ianuarie 2013 cand, cu hainele in brate, am fost practic… aruncata pe scari de “suflete milostive” care au jurat sa ne apere noua, bietilor… muritori, VIATA! Exista oare un juramant a unuia, HIPOCRAT?! Sau asa ceva??!! Pe 4 ianuarie 2013, m-am adresat “altora”, adica doctorului oncolog de sector, care m-a programat, amabil, pentru 11 ianuarie. Asa am inteles de ce multi dintre cunoscutii mei, pensionari (neaparat), cand sunt intrebati ce-si doresc, raspund: “SA MA FEREASCA DUMNEZEU SA MA IMBOLNAVESC” si adauga imediat: “IN ROMANIA”.
Cezara Dafinescu: Stimata doamna, sunt atat de revoltata de cele ce vi s-au intamplat, incat, va marturisesc… NU AM CUVINTE!! Dar cand am sa-mi revin, va promit ca ma voi lupta sa ajunga cazul dumneavoastra (si nu numai) CAT DE SUS POSIBIL! Pana atunci, trimit scrisoarea dvs. asa cum am primit-o ca sa o citeasca toti! Cu ganduri bune, va imbratisez.
Indrazneste si tu sa ii scrii Cezarei Dafinescu despre problemele care te preocupa! Are raspunsuri minunate, presarate cu un strop de optimism, zambete sincere si toata bunavointa din lume. O parere obiectiva asupra problemei care te macina, comunicata intr-o maniera remarcabila, de catre un om de o asemenea valoare, te poate scoate din impas. Scrie-ne pe adresa [email protected] si noi vom avea grija sa iti primesti raspunsul de la Cezara Dafinescu. Declarata de-a lungul timpului una dintre cele mai frumoase si mai talentate actrite ale Romaniei, noi adaugam ca este si o femeie de o intelepciune cum rar mai gasesti.