“Mintile mari discuta idei, cele medii discuta lucruri si cele mici – persoane!”

GAlina Popescu: Stimata doamna, sunt ALINA POPESCU. V-am mai trimis niste citate si lucruri scrise… de altii, dar care m-au impresionat. Indraznesc sa va mai trimit cate ceva… in speranta ca veti binevoi sa le transmiteti mai departe. Cu toata dragostea. Multumiri.

1.Sa nu uiti ca trebuie sa mori
Cand aveam doi ani, am cazut din sania inhamata la cal, iar tata s-a dus
fara sa ma observe. Tata era padurar pe atunci si intamplarea a avut loc
chiar la poarta cantonului din Oricova. Cand calul a pornit, eu am cazut pe
spate, in zapada, amestecandu-ma cu cerul alb de iarna. Atunci am avut
pentru prima oara descoperirea singuratatii si a mortii. Nu am plans si nici
nu am strigat. Tin minte ca eram imbracat intr-o salopeta albastra cu gluga.
M-am intors tacut in casa, la mama, mergand atat de incet, incat sa-i dau
ragaz tatei sa ma ajunga din urma.

2. Sa nu uiti ca trebuie sa iubesti
Cel mai cumplit lucru care i se poate intampla unui om este sa nu fie iubit.
Dar cred ca si mai cumplit este sa nu iubesti. Intotdeauna mi-a fost usor sa
iubesc oamenii, sa ma bucur ca-i vad. De aceea, nu am avut nicio piedica in
a intelege Evanghelia. Cand faceam vreo bazaconie, mamica imi spunea: “Du-te
de la mine, nu te mai iubesc”. Asta era pentru mine pedeapsa suprema, pe
care eu o traiam ca pe o izgonire din Rai. Sfantul Isaac Sirul spunea ca
focul iadului nu este altceva decat dragostea pierduta pe care esti
condamnat sa o contempli vesnic.

3. Sa nu pretuiesti in bani ceea ce Dumnezeu ti-a dat in dar
Am inteles asta in adolescenta. Eu fiind elev la Liceul de Arta (“Octav
Bancila”) din Iasi, mama m-a dus la Petersburg sa vad Ermitajul. Acolo, am
stat la o familie de abhazi, o femeie divortata cu doi copii, dar foarte
descurcareata. O chema Izolda si ea mi-a cumparat prima mea chitara.
Dumnezeu sa-i dea sanatate! Avea gratar si facea multi bani. Eu niciodata nu
am vazut atat de multi bani. Vindea frigarui noaptea, pana spre dimineata,
ca erau noptile albe. Uneori ieseam si eu cu ei, ca era interesant. Ei
faceau si vindeau frigarui, iar eu desenam intr-o mapa pe care o sprijineam
pe genunchi. Cat oamenii mancau, eu aveam timp sa le “fur” portretele. Un
barbat chel si vesel s-a apropiat de mine si a inceput sa exclame: “Pai, asta
sunt eu! Sunt chiar eu! Cat sa-ti dau ca sa mi-l vinzi?”. Eu zic: “Vi-l dau
asa, eu nu vand”. Si i-am dat acel portret. Barbatul totusi mi-a dat un
dolar, era in 1991. Apoi s-a dus. Eu am ramas cu acel ban. L-am pus intr-un
caiet si nu l-am folosit niciodata.

4. Sa nu crezi raul
De cate ori am crezut un rau despre cineva, am avut doar de pierdut. M-am
simtit murdar, partas la o lucrare de uratire a omului. Am vorbit si eu de
rau, iar timpul mi-a demonstrat de fiecare data ca nu am avut dreptate.
Prefer sa gresesc prin a-mi pastra o parere buna despre un om rau decat sa
ajung sa cred o vorba proasta despre un om bun. Orice rau este o minciuna.
Raul, asa cum spunea fericitul Augustin, nu exista. Raul este o mare
absenta, absenta binelui si a iubirii. De aceea, a crede raul este totuna cu
a te cufunda in absenta, in minciuna.

5. Sa nu te crezi pierdut
Eu sunt o fire inclinata spre deznadejde, cunoscand toate relele care ies
din aceasta cadere sufleteasca. Dar intr-o zi mi-a venit gandul salvator.
Mi-am zis ca Dumnezeu cunostea caderile mele, si cele trecute, si cele
viitoare, si totusi m-a creat, iar Dumnezeu nu aduce pe nimeni pe lume spre
pierzare. Daca ne-am nascut inseamna ca Dumnezeu si-a pus toata increderea
in noi. E o mare incurajare sa te gandesti ca Dumnezeu are incredere in
tine. La disperare, omul e capabil de orice rau, el se porneste cu razboi
impotriva propriei fiinte, avand parca o placere demonica din a-si calca
propriile principii, practic sinucigandu-se spiritual. Cred ca orice
duhovnic adevarat isi incepe sfatuirea de dupa spovedanie prin cuvintele:
“Sa nu deznadajduiesti”.

6. Sa nu te crezi sfant
Sfantul Siluan Athonitul zicea: “Doua ganduri sa nu le primesti si sa nu le
crezi: primul ca nu te vei mantui si al doilea ca esti sfant”. Sa nu te
crezi mai bun ca altii. Lucrarea pe care o faci, prin darul lui Dumnezeu,
poate fi mai buna decat a vecinului, dar asta nu inseamna ca tu esti mai bun
ca el, doar lucrarea e mai buna. Darurile date de Dumnezeu nu se iau inapoi,
dar oricine se mandreste cu lucrarile sale ajunge sa se intunece si sa
foloseasca darul prosteste, dupa care ajunge sa-si piarda demnitatea.

7. Sa nu te pui chezas
De cate ori m-am pus chezas pentru cineva, am incurcat oamenii si am facut
rau. De cand ma tin minte, ma bagam sa salvez pe toata lumea. Narcomani,
betivi, femei batute de barbat si asa mai departe. N-am salvat pe nimeni,
numai necazuri, bani furati, lucruri disparute, probleme cu vecinii. Am
ajuns la concluzia ca, daca vrei sa ajuti pe cineva, ajuta cat te tin
curelele, dar fara sa implici si alti oameni. Asta inseamna sa te pui chezas
pentru cineva, sa garantezi ca el se va indrepta, ca te reprezinta. Mare
greseala. Odata am citit din Pildele lui Solomon sfatul acesta: “Sa nu te
pui chezas”. Noi, cand citim Scriptura, intelegem si retinem doar atat cat
am experimentat, celelalte cuvinte nici nu le vedem.

8. Sa nu te razbuni de doua ori
Razbunarea este un pacat, dar este omeneasca. Scriptura spune sa nu
pedepsesti de doua ori pentru aceeasi greseala, principiu care a ajuns si in
dreptul roman. Pot intelege un gest de razbunare, desi e mai bine sa nu te
razbuni, dar ma instrainez de omul care se razbuna de doua ori, adica la
nesfarsit, pentru o singura greseala. Cand m-am razbunat o data, a mai mers
cum a mai mers, m-a iertat Dumnezeu, dar cand m-am razbunat a doua oara, s-a
intors totul in capul meu si am ajuns sa inteleg ca m-am razboit cu mine
insumi.

9. Sa nu invingi cu orice pret
Oamenii care cauta sa fie invingatori cu orice pret, in cele din urma, pierd
totul. Prefer sa fiu considerat invins uneori pentru a-mi pastra sansa sa
inving la urma. Odata, un episcop roman mi l-a laudat pe Adrian Nastase (se
intampla prin 2004): “Va dati seama, omul acesta (Adrian Nastase) a avut
doar note de zece, niciun noua! E extraordinar, nu-i asa?”. Eu i-am raspuns:
“Eu nu am incredere in oamenii care au avut numai note de zece”. “De ce?”,
m-a intrebat episcopul surprins. “Pentru ca ei nu stiu sa piarda, iar omul
care nu stie sa piarda te vinde pentru o victorie vremelnica”.

10. Sa nu razi de rusinea nimanui
Cand eram mic, am auzit baietii mai mari razand de cineva care a fost prins
intr-un pacat rusinos. Apoi, de fiecare data cand ma intalneam cu acel om
sau auzeam vorbindu-se de el, imi venea in minte, fara sa vreau, pacatul pe
care il facuse. Dar niciodata nu am spus cu buzele mele acel pacat si m-am
purtat cu acel om ca si cum nu as fi stiut nimic. Nici acum, cand el a murit,
nu pot spune ce am auzit, pentru ca nu vreau sa-i rascolesc rusinea.

Cezara Dafinescu: Draga mea, ma bucur ca-mi scrii din nou si ca citesti SCRISORILE. Faptul ca-mi trimiti cate ceva din ce citesti tu nu poate decat sa ma bucure! Este un mod simplu de a face un… serviciu cuiva. Si oricum e preferabil sa vorbim despre carti si idei, decat…!!! Un proverb chinez spune: “Mintile mari discuta idei, cele medii discuta lucruri si cele mici – persoane!”. “Nimic nu costa mai mult ca nestiinta.” (Moisil) Richard Aladjemoff spunea: “A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora.”

Indrazneste si tu sa ii scrii Cezarei Dafinescu despre problemele care te preocupa! Are raspunsuri minunate, presarate cu un strop de optimism, zambete sincere si toata bunavointa din lume. O parere obiectiva asupra problemei care te macina, comunicata intr-o maniera remarcabila, de catre un om de o asemenea valoare, te poate scoate din impas. Scrie-ne pe adresa [email protected] si noi vom avea grija sa iti primesti raspunsul de la Cezara Dafinescu. Declarata de-a lungul timpului una dintre cele mai frumoase si mai talentate actrite ale Romaniei, noi adaugam ca este si o femeie de o intelepciune cum rar mai gasesti.