Săptămâna aceasta, între 3 și 7 august, Copenhaga marchează două decenii de Copenhagen Fashion Week printr-un program de 34 de show-uri și prezentări. Evenimentul a luat naștere în 2006, după fuziunea a două târguri comerciale daneze. Astăzi, are o poziție distinctă în calendarul internațional, la intersecția dintre industrie, modă comercială și ambiție culturală.
Ascensiunea lui nu se explică doar printr-o estetică recognoscibilă. Copenhaga a înțeles devreme că o săptămână de modă poate face mai mult decât să prezinte colecții. Poate condiționa accesul la propriul calendar, poate stabili un limbaj comun pentru branduri și poate transforma sustenabilitatea într-un criteriu de legitimitate. La douăzeci de ani de la început, regula a devenit semnătura orașului.
Potrivit datelor publicate de Copenhagen Fashion Week și Dansk Fashion & Textile, industria modei este al treilea sector de export al Danemarcei. Exporturile au crescut cu 84% în două decenii și generează aproximativ două treimi din veniturile industriei daneze de profil. Cifrele vin, desigur, de la organizații interesate să susțină această poveste de succes. Ele nu demonstrează că fashion week-ul a produs singur această evoluție, dar arată de ce evenimentul este tratat drept infrastructură economică, nu doar drept vitrină sezonieră.
O autoritate construită din reguli
Contribuția majoră a Copenhagăi rămâne cadrul său de sustenabilitate. În 2020, organizatorii au introdus un plan de acțiune care a pregătit brandurile pentru un set de criterii obligatorii. Din ianuarie 2023, documentarea respectării acestora a devenit condiție de admitere în programul oficial de show-uri și prezentări.
Cadrul actual cuprinde 19 standarde minime, de la alegerea materialelor și condițiile de producție până la gestionarea stocurilor și transparența lanțului de aprovizionare. Brandurile trebuie, între altele, să îndeplinească praguri referitoare la materiale certificate, reciclate sau upcyclate și să nu distrugă produsele nevândute. Toate semnează, de asemenea, Carta etică daneză, care stabilește principii privind tratamentul modelelor și diversitatea corporală.
Efectul de influență există. British Fashion Council a integrat acest cadru în programul BFC NEWGEN, iar Copenhagen Fashion Week îl promovează ca model de colaborare internațională. Totuși, aceste cerințe nu echivalează cu o certificare și nu reprezintă un audit al operațiunilor fiecărui brand. Comitetul extern condus de Rambøll verifică documentația depusă pentru admitere, însă organizația precizează că procesul validează informațiile, nu le auditează independent.
Transparența rămâne o promisiune
Copenhaga nu pretinde oficial că brandurile admise sunt, prin simpla participare, „sustenabile”. Este o precizare necesară, fiindcă diferența dintre respectarea unor criterii minime și transformarea unei afaceri de modă într-una cu impact redus este considerabilă.
Mai mult, brandurile noi pot intra într-o etapă de acomodare de două sezoane, înainte de a demonstra conformitatea completă cu standardele. Mecanismul are o logică pragmatică: permite organizației să lucreze cu branduri aflate la început și să le susțină în proces. Dar expune și tensiunea esențială a sistemului. Copenhaga cere progres, nu oferă o garanție absolută.
Critica validă nu este că regulile nu ar exista, ci că ele pot deveni prea ușor o poveste de imagine. Într-o industrie care a învățat să transforme orice valoare într-un mesaj de campanie, sustenabilitatea prezentată impecabil și comunicată coerent nu trebuie confundată cu transformarea reală a producției.
Economia prestigiului
Ediția aniversară confirmă, în același timp, ambiția globală a orașului. Copenhaga a introdus un International Guest Slot, susținut de The Climate Pledge. Prima invitată este Collina Strada, brandul newyorkez fondat de Hillary Taymour, cunoscut pentru poziționarea sa ecologică. Alegerea este coerentă cu identitatea pe care Copenhaga și-a construit-o, dar arată și că prestigiul fashion week-ului funcționează astăzi prin alianțe.
Institution, proiectul creat de designerul Galib Gassanoff, prezintă în cadrul premiului Zalando Visionary Award 2026. Zalando oferă câștigătorului finanțare, mentorat și sprijin pentru producția show-ului. Moda are nevoie de finanțare, iar designerii emergenți au nevoie de infrastructură.
Copenhaga funcționează, de fapt, ca un incubator. A oferit o platformă decisivă pentru nume precum Ganni, Cecilie Bahnsen, Stine Goya și Baum und Pferdgarten. Unele branduri aleg apoi Parisul, unde presa, showroom-urile și cumpărătorii au o densitate imposibil de reprodus într-o piață mică. Acesta nu este neapărat un eșec al Copenhagăi. Este dovada că succesul ei se măsoară și prin capacitatea de a pregăti branduri pentru o scenă mai mare.
O etichetă dincolo de podium
La aniversare, o parte importantă a acoperirii internaționale vorbește despre Copenhaga prin liste de branduri, recomandări de shopping și formula deja recognoscibilă a „fetei scandinave”. Orașul a devenit ușor de identificat, de citat și de cumpărat, această claritate fiind un avantaj. Poate deveni însă o capcană atunci când stilul se reduce la câteva semne repetate, iar imaginația este înlocuită de o estetică gata ambalată pentru social media.
Prezența brandului românesc Dualitae ilustrează bine această deschidere, dar și granițele ei. The Act of Becoming, proiectul semnat de Alina Lazariu, este inclus în programul oficial de evenimente, nu în calendarul de show-uri și prezentări. Instalația, găzduită pe Fredericiagade între 3 și 6 august, este realizată împreună cu BoConcept și îi reunește pe actrița Judith State, artista daneză Mille Kalsmose și parfumiera Izabela Bossi.
Este prima activare oficială Dualitae în contextul Copenhagen Fashion Week. Mai important, prezența sa arată că orașul nu mai exportă doar colecții sau standarde, ci și o idee de validare culturală. Podiumul rămâne selectiv și condiționat de criterii. În jurul lui, însă, numele Copenhagăi circulă mai liber, ca o garanție de relevanță.
Acesta este, probabil, adevăratul test al următorilor ani. Copenhaga a câștigat pariul dificil al autorității morale. Acum trebuie să demonstreze că această autoritate nu se reduce la un cod de admitere, o serie de sponsori potriviți și o estetică pe care oricine o poate replica.
Sursă imagini: Instagram @noorunisa, @cphfw
