Hrana modificata genetic este un subiect de dezbateri ardente intre oamenii de stiinta si marile companii agro-alimentare, intre organizatiile de protectia mediului si aceleasi mari companii. Oameni ai legii, guvernanti si clerici sunt de asemenea interesati si au opinii contradictorii. Subiectul este controversat pentru ca sunt foarte putini cei care detin informatii exacte. Exista multe teorii si putine dovezi.
Intai, ce este ingineria genetica sau biotehnologia? Sunt acele modificari aduse plantelor folosind tehnici de biologie moleculara. Sunt evitate caile naturale de reproducere pentru a se obtine rapid anume caracteristici la plante.
Nu este o hibridizare, (cunoscuta din antichitate cand se incrucisau soiuri de plante sau de animale pentru a obtine exemplare mai bune). Activitatile traditionale de coacerea painii, fabricarea iaurtului sau branzei tin tot de domeniul biotehnologiei pentru ca se folosesc sisteme biologice pentru a induce schimbari in produse naturale. Ingineria genetica sondeaza adanc in structurile intime ale materiei vii si produce miracole prin incrucisari intre specii diferite si nu intre indivizi ai aceleasi specii cum ne-au obisnuit de exemplu mesterii gradinari cu dovlecii sau castravetii uriasi sau zoologii cu rasele de caini sofisticate. Totul a inceput in anii ’50 cu descoperirea codului genetic. Acesta sta la originea tuturor fiintelor si este o planificare interioara care hotaraste cum va arata acea fiinta (fie ea om, peste, trandafir).
Ce se obtine prin modificari genetice
Se pot ameliora culoarea si aroma fructelor, creste timpul de conservare (alimentul rezista mai bine la transport, isi mentine aspectul comercial pe raftul de la supermarket o perioada mai indelungata) si se pot produce tot anul fructe altminteri sezoniere: avocado, capsuni, mango, rosii. Se modifica calitatile nutritive: continut superior in vitamine si antioxidanti. S-au obtinut cartofi mai bogati in amidon si care absorb uleiul de gatit in cantitati mai mici. Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si pastrare indelungata.
Efecte adverse
De aici pleaca imensa controversa pentru ca tocmai acestea nu pot fi cunoscute in profunzime. In procesul de manevrare genetica se urmareste amplificarea sau stergerea unei anume caracteristici a speciei vizate. In final acea caracteristica este obtinuta dar nu se poate controla ce alte urmari se pot ivi si cand anume. Este nevoie de timp, zeci de ani, poate mai mult pentru a decreta ca manipularea genetica nu are consecinte nefaste asupra omului si a mediului. Potentialul biologic al modificarilor genetice este nelimitat si de aceea incontrolabil.
Un raspuns valid la intrebarea: respingem sau acceptam? este acela bazat pe experimente stiintifice riguroase, initial pe animale si apoi pe loturi de voluntar folosind metode standardizate si acceptate de comunitatea stiintifica. Dezbaterile actuale sustin ca metodele curente de cercetare sunt inadecvate si superficiale. Alergia a fost efectul advers cel mai usor de observat si de explicat. Sunt cunoscute cazurile de alergii grave la alune modificate genetic aparute la copii. S-a demonstrat experimental ca soarecii hraniti cu cartofi modificati genetic au suferit transformari ireversibile la nivelul mucoasei digestive, letale pentru unii.
S-a inregistrat rezistenta la tratamentul cu ampicilina aparuta fara sa fi facut anterior tratament cu antibioticul acesta, rezistenta aparuta in urma alimentatiei cu alimente modificate genetic. Fenomenul se explica prin folosirea genei rezistente la ampicilina ca marker in cursul manipularii genetice. Efectele nedorite, neasteptate si necontrolate asupra mediului sunt dezechilibre ecologice provocate, de exemplu, de ierbicidele puternice care prilejuiesc aparitia de “super buruieni”. Acestea vor creste viguroase si nestanjenite pentru ca s-au selectionat clone rezistente la respectivele ierbicide. Sau, dimpotriva, prin disparitia buruienilor dispar si insectele care se hraneau cu ele dar si pasarile care se hraneau cu insectele. Asa au disparut privighetorile din unele zone ale Americii. Dar sa mentionam si fenomenul revers, de fitoremediu: plopii modificati genetic astfel incat sa curete solul de metale grele.
Important!
Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru reglementari clare in aceasta privinta. Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de control ale alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice. Sa inteleaga de exemplu si urmatorul aspect: detectarea modificarilor genetice este un test biologic complex in care interfera si alti compusi astfel incat rezultatele pot aparea fals negative pentru modificari genetice. Alimentele intens prelucrate industrial (uleiurile vegetele, cerealele tip musli) au aproape toate urme de modificari genetice. Oamenii de stiinta americani afirma ca este aproape imposibil de evitat alimentele manipulate genetic. Alte voci spun ca sunt preferabile alimentelor bogate in chimicale. Interesant de aratat este faptul ca marii angrosisti nu raman insensibili la aceste framantari. Carrefour anunta ca-si retrage toate alimentele modificate genetic: o treime din marfa este afectata, gest explicat nu pentru ca ar fi inamicul ingineriei genetice ci pentru ca o asemenea masura de protectie este necesara, necunoscandu-se efectele pe termen lung.
Concluzie
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor artificiale si nu veti avea decat castiguri.