Pentru unii, primele raze de soare din sezonul cald înseamnă relaxare, plajă și piele bronzată. Pentru alții, însă, expunerea la soare aduce cu sine o problemă mai puțin plăcută: alergia solară, cunoscută și sub denumirea populară de urticarie solară.
Această afecțiune cutanată temporară, dar extrem de deranjantă, afectează milioane de persoane din întreaga lume, însă rămâne, în multe cazuri, prost înțeleasă.
Ce este o urticarie solară? Este același lucru cu alergia la soare? Poate fi prevenită sau tratată eficient?
Urticarie solară?
Urticaria solară este o formă rară de fotosensibilitate, adică o reacție anormală a pielii la lumina soarelui. Este clasificată ca o formă de urticarie fizică, adică o urticarie declanșată de un factor fizic – în acest caz, radiația ultravioletă (UV).
Această afecțiune se manifestă prin mâncărimi intense, uneori în doar câteva minute după expunere, erupții roșii asemănătoare celor din urticaria clasică (blânde umflate, bine delimitate), senzație de arsură sau înțepătură, și uneori umflare locală (edem) însoțită de durere.
Urticarie solară este diferită de alte forme de reacții la soare, cum ar fi erupția polimorfă la lumină (cea mai comună formă de alergie solară), lupusul cutanat (o afecțiune autoimună), sau fitofotodermatita (provocată de contactul pielii cu plante fotosensibilizante și apoi expunerea la soare).
Urticarie solară. Ce o provoacă?
Mecanismul exact al urticariei solare nu este complet înțeles, dar majoritatea cercetătorilor o consideră o reacție imunologică de tip alergic la o componentă activată de radiația UV.
Mai precis, lumina ultravioletă (UV-A sau UV-B) pătrunde în piele și modifică structura anumitor molecule proprii organismului, făcându-le „străine” în ochii sistemului imunitar. Acesta declanșează o reacție alergică, eliberând histamină, care provoacă inflamația locală, roșeața și mâncărimea caracteristice urticariei.
Conform unui studiu publicat în „Journal of Investigative Dermatology” (2003), afecțiunea urticarie solară este mai frecvent declanșată de spectrul UV-A (320–400 nm), care pătrunde mai adânc în piele și este prezent în lumina naturală chiar și în zilele noroase.
Cine este predispus la alergie solară?
Alergia la soare, sub diversele ei forme, afectează aproximativ 10–20% din populație, în funcție de regiune, sex și expunere. Dacă vorbim despre urticarie solară, aceasta este mult mai rară, dar poate afecta sever calitatea vieții.
Gama Sun System de la Rilastil este gama solară creată pentru a oferi tuturor tipurilor de piele, chiar şi celei sensibile şi delicate, o protecţie dermatologică sigură înainte, în timpul şi după expunerea la soare, cu texturi inovatoare şi filtre solare avansate.
Există mai mulți factori de risc. Femeile sunt mai predispuse, probabil din cauza influențelor hormonale. Persoanele cu pielea deschisă (fototip I sau II, conform scalei Fitzpatrick) reacționează mai ușor la UV. De asemenea, un istoric familial de fotosensibilitate poate crește riscul. Simptomele apar frecvent în adolescență sau la adulții tineri, iar persoanele cu afecțiuni autoimune, precum lupus sau dermatomiozită, pot fi mai vulnerabile.
Urticarie solară. Alergie solară. Simptome și diagnostic
Simptomele apar la câteva minute după expunerea la soare (uneori chiar sub cinci minute) și pot persista de la câteva ore până la 24 de ore, dispărând de obicei fără a lăsa urme.
Erupția este localizată în special pe zonele expuse: gât, decolteu, antebrațe, față. Rareori apare pe zonele acoperite, decât dacă radiația pătrunde prin haine.
Pentru un diagnostic precis, dermatologii folosesc anamneza detaliată (momentul apariției simptomelor, durata, factori declanșatori), testul de fotoprovocare – expunerea controlată a pielii la diferite lungimi de undă UV – și excluderea altor boli precum lupusul sau fotosensibilitatea medicamentoasă.
Urticarie solară. Alergie solară. Cum le prevenim
Deși nu există un tratament curativ definitiv, prevenția este esențială și poate reduce semnificativ intensitatea și frecvența episoadelor.
În primul rând, este recomandat să se evite expunerea la soare în orele de vârf, adică între orele 10:00–16:00, când radiațiile UV sunt cele mai puternice. Această regulă de aur este esențială pentru orice persoană cu piele sensibilă.
Aplicarea cremelor de protecție solară este o altă măsură fundamentală. Este indicat să se folosească produse cu factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 50, cu acoperire pentru razele UVA și UVB (broad spectrum). Produsele trebuie să fie fără parfumuri sau conservanți, pentru a evita alte reacții alergice. Crema trebuie aplicată cu 30 de minute înainte de expunere și reaplicată la fiecare două ore sau după baie.
Protecția fizică este de asemenea importantă. Hainele deschise la culoare, dar opace, pălăriile cu bor larg și ochelarii cu filtru UV contribuie semnificativ la protejarea pielii. Există chiar și haine special concepute pentru fotoprotecție, marcate cu UPF (Ultraviolet Protection Factor), cu valori de 30–50+.
Pentru unii, suplimentele alimentare pot avea un rol preventiv. De exemplu, beta-carotenul – un antioxidant natural – poate reduce fotosensibilitatea dacă este administrat preventiv în doze de 25–50 mg pe zi, cu 2–3 luni înainte de expunere. Extractul de Polypodium leucotomos, o ferigă tropicală, a fost studiat pentru efectele sale fotoprotectoare, iar vitaminele C și E contribuie la neutralizarea radicalilor liberi generați de razele UV.
Urticarie solară. Alergie solară. Tratamente și soluții medicale
Dacă reacția alergică apare, există câteva opțiuni eficiente pentru ameliorarea simptomelor.
Antihistaminicele reprezintă prima linie de tratament pentru alergie solară. Acestea reduc mâncărimea și inflamația. Exemple comune sunt loratadina, cetirizina și fexofenadina. În unele cazuri, antihistaminicele pot fi administrate și preventiv, cu o zi sau două înainte de expunerea planificată.
Corticosteroizii topici, sub formă de creme sau unguente, pot reduce inflamația locală în alergie solară. Acestea se folosesc doar pe termen scurt și cu aviz medical.
În formele severe sau recurente, dermatologul poate recomanda fototerapie – adică expunerea treptată a pielii la raze UV într-un mediu controlat. Acest proces poate „antrena” pielea și reduce sensibilitatea la lumină.
Remedii populare și naturale pentru calmarea pielii afectate de alergie solară
Pe lângă tratamentele medicale, există și câteva remedii tradiționale și naturale care pot calma pielea afectată de soare, cu efecte adesea validate de experiență și, în unele cazuri, susținute de știință.
Gelul de aloe vera este printre cele mai populare și eficiente soluții naturale. Are efecte antiinflamatoare, hidratante și calmante. Un studiu publicat în „Indian Journal of Dermatology” (Surjushe et al., 2008) a arătat că aloe vera reduce eritemul (roșeața) pielii cauzat de UV și accelerează regenerarea celulară.
Ceaiul de mușețel este folosit tradițional pentru calmarea iritațiilor cutanate în alergie solară. Compresele reci cu infuzie de mușețel pot reduce inflamația și disconfortul.
Compresele cu lapte rece sunt un alt remediu popular (în alte culture, veți vedea că vorbim și de comprese cu iaurt). Laptele conține grăsimi și proteine care formează o peliculă protectoare pe piele, având un efect calmant.
Uleiul de cocos, aplicat local, poate ajuta la hidratarea pielii și are proprietăți antiinflamatoare ușoare în caz de alergie solară. Trebuie menționat, însă, că nu oferă protecție solară propriu-zisă și nu trebuie folosit ca înlocuitor al cremelor cu SPF.
Este important de precizat că aceste remedii sunt adjuvante și nu ar trebui folosite ca tratament unic în formele severe. Dacă simptomele de urticarie solară persistă sau se agravează, este necesar consultul dermatologic.
Urticarie solară. Alergie solară. Când ar trebui să mergi la medic?
Consultația dermatologică este esențială dacă simptomele apar frecvent, afectează porțiuni mari de piele, sunt însoțite de durere intensă, vezicule sau dacă interferă cu activitățile zilnice. În unele cazuri, reacțiile solare pot ascunde afecțiuni mai grave, cum ar fi lupusul sau fotosensibilitatea medicamentoasă.
Alte probleme care pot apărea după expunerea la soare
Expunerea la soare, deși benefică în multe privințe – cum ar fi sinteza vitaminei D, îmbunătățirea stării de spirit și reglarea ritmului circadian – poate duce la numeroase probleme de sănătate, mai ales atunci când este excesivă sau neprotejată. Razele ultraviolete (UV), în special componentele UV-A și UV-B, au efecte directe asupra pielii, ochilor și sistemului imunitar.
În continuare, vom explora cele mai importante afecțiuni care pot apărea ca urmare a expunerii la soare – altele decât cele enumerate mai sus – alergie solară/urticarie solară.
Cea mai comună și imediată reacție este arsura solară. Aceasta apare, de obicei, la câteva ore după expunere și se manifestă prin roșeață, durere, senzație de arsură și, în cazuri mai grave, apariția de vezicule. Odată cu vindecarea, pielea se poate coji, iar în timp, arsurile repetate pot crește semnificativ riscul de cancer de piele, mai ales dacă ele au avut loc în copilărie.
Pe termen lung, fotoîmbătrânirea este o altă consecință directă a expunerii la radiațiile UV. Aceasta constă în degradarea colagenului și a elastinei din derm, ceea ce duce la apariția prematură a ridurilor, pielii uscate, petelor pigmentare și a unui aspect general tern. Conform unor studii dermatologice, până la 80% din semnele de îmbătrânire ale pielii sunt provocate de radiația solară, și nu de procesul natural de îmbătrânire.
Una dintre cele mai grave complicații ale expunerii la soare este cancerul de piele. Există mai multe tipuri: carcinomul bazocelular, cel mai frecvent și relativ puțin agresiv, carcinomul spinocelular, care poate invada țesuturile profunde dacă nu este tratat, și melanomul malign, cea mai periculoasă formă de cancer cutanat, cu potențial metastatic ridicat. Riscul de a dezvolta astfel de cancere este crescut în cazul persoanelor cu piele deschisă, istoric de arsuri solare sau expunere cronică, precum și în cazul utilizatorilor frecvenți de solar.
O afecțiune des întâlnită la persoanele în vârstă sau la cei care lucrează mult timp în aer liber este keratoza actinică. Aceasta se manifestă sub forma unor pete roșii sau cafenii, rugoase, localizate în general pe față, scalp, mâini sau antebrațe. Deși la început este benignă, keratoza actinică este considerată o leziune precanceroasă, cu potențial de transformare în carcinom spinocelular.
Nu trebuie omis nici riscul de insolație și epuizare termică, afecțiuni cauzate mai ales de expunerea prelungită la căldură și radiații solare, în absența unei hidratări adecvate. Insolația este o urgență medicală, caracterizată prin temperatură corporală extrem de ridicată (peste 40°C), piele uscată, confuzie mentală, greață și chiar pierderea conștienței.
Urticarie solară sau alergie solară. În loc de concluzie
Urticaria solară și alte forme de alergie la soare pot transforma zilele senine de vară într-un disconfort constant. Cu toate acestea, prin înțelegerea mecanismelor implicate, recunoașterea simptomelor și aplicarea măsurilor de prevenție, pielea poate fi protejată cu succes.
Soluțiile moderne – de la creme cu SPF ridicat până la suplimente antioxidante – permit persoanelor sensibile să ducă o viață activă, chiar și în sezonul cald. Remediile naturale, folosite corect, pot aduce alinare, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul dermatologic în cazurile grave.
Soarele nu este dușmanul nostru, dar pielea are nevoie de respect și grijă. Cu informare corectă și prevenție, te poți bucura de vară fără griji.