Cum este posibil să ne îngrășăm tocmai atunci când renunțăm la carne, lactate și ouă?
Răspunsul vine de la nutriționistul Cori Grămescu, care explică clar: nu postul în sine este problema, ci modul în care îl aplicăm.
Paradoxul postului: mai puține produse animale, dar mai multe calorii
În teorie, o alimentație bazată pe plante este asociată cu beneficii metabolice importante. În practică, însă, lucrurile arată diferit.
„Beneficiile metabolice ale dietelor de post descrise în literatura științifică provin, de regulă, din modele alimentare bazate pe: leguminoase (linte, năut, fasole); legume și verdețuri; fructe; cereale integrale; fructe de mare sau surse de grăsimi sănătoase. În viața de zi cu zi însă, postul este adesea reinterpretat. Mesele ajung să fie construite în jurul unor alimente precum: orez alb; cartofi în cantități mari; produse de patiserie; pâine albă; pateuri vegetale procesate; dulciuri „de post”.”
Cu alte cuvinte, în loc să mâncăm mai sănătos, ajungem să consumăm mai multe calorii, dar mai puțini nutrienți.
Rezultatul? „Acest tip de alimentație are o densitate calorică mare și o valoare nutrițională relativ scăzută. Rezultatul: consumăm mai multe calorii decât credem, iar organismul tinde să depoziteze excesul sub formă de grăsime.”
Greșeala clasică: postul bazat pe carbohidrați rafinați
Una dintre cele mai frecvente capcane este transformarea postului într-o dietă dominată de carbohidrați rafinați.
Gândiți-vă la meniul obișnuit de post:
- pâine albă cu zacuscă
- orez alb
- cartofi
- covrigi și produse de patiserie
- dulciuri „de post”
Toate acestea duc la fluctuații rapide ale glicemiei.
„Carbohidrații din orez alb; pâine albă; produse de patiserie si dulciuri determină creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște care stimulează foamea și pofta de mâncare.”
Practic, intrăm într-un cerc vicios: mâncăm… ne este foame din nou peste câteva ore… și mâncăm iar.
De ce alimentele „de post” ne pot sabota silueta
Un alt factor major este consumul de produse ultra-procesate, chiar dacă sunt „permise”.
„Alimentele ultra-procesate reduc frecvența masticației și scad nivelul hormonului de sațietate, ducând la supraalimentare. Alimentele ultra-procesate sunt dens energetic, bogate în carbohidrați rafinați care alterează răspunsul insulinic și pot produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv și supraconsum.”
Mai simplu spus: aceste alimente ne fac să mâncăm mai mult fără să ne dăm seama.
Ce ar trebui să evitați în post:
sucuri și băuturi carbogazoase
patiseria de post (covrigi, plăcinte, prăjituri vegane comerciale)
pâinea albă în exces
orezul alb ca bază a meselor
pateuri vegetale ultra-procesate
snacks-uri „de post” (chipsuri, biscuiți, napolitane)
Balonarea și „umflarea”: nu e doar grăsime
Multe persoane observă că în primele zile de post se simt mai „umflate”. Nu este doar o impresie.
„Consumul crescut de carbohidrați rafinați (pâine, orez alb, cartofi) crește stocurile de glicogen muscular și hepatic. Fiecare gram de glicogen leagă 3–4 g de apă.”
Așadar, creșterea în greutate poate fi și rezultatul retenției de apă, nu doar al grăsimii.
În plus, schimbarea bruscă a dietei poate provoca disconfort digestiv: „Trecerea rapidă de la o alimentație obișnuită la una bogată în leguminoase și cereale integrale poate produce: balonare, meteorism și disconfort abdominal.”
Cum ar trebui să arate, de fapt, o farfurie corectă de post
Vestea bună este că postul poate deveni un aliat al sănătății… dacă este făcut corect.
Structura ideală recomandată:
- ½ farfurie: legume
- ¼ farfurie: leguminoase (fasole, linte, năut)
- ¼ farfurie: cereale integrale (ovăz, quinoa, orez brun)
- adaos: grăsimi sănătoase (nuci, semințe, avocado, ulei de măsline)
„Principiile pentru slăbit în post ar trebui să includă: baza mesei – leguminoase precum fasole, linte, năut, mazăre, nu orez alb sau cartofi); cereale integrale – ovăz, hrișcă, quinoa, orez brun, nu pâine albă); legume din abundență, crude sau gătite simplu; surse de grăsimi sănătoase.”
Cine ar trebui să fie atent sau să evite postul
Postul nu este potrivit pentru toată lumea, mai ales fără ghidaj medical.
„Postul nu îngrașă prin definiție. Îngrășarea apare atunci când alimentația devine dezechilibrată și se bazează pe produse rafinate, dense caloric și sărace în nutrienți.”
Există însă categorii pentru care postul poate fi riscant:
- femei însărcinate
- persoane cu diabet insulinodependent
- persoane cu tulburări de alimentație
- persoane cu anemie severă
- persoane cu sindrom de colon iritabil
Concluzie: postul nu este o dietă, ci o alegere conștientă
Postul poate fi o perioadă de echilibru și reset metabolic sau, din contră, o sursă de kilograme în plus. Diferența o face alegerea alimentelor.
Dacă vă bazați pe produse rafinate și „de post” din comerț, rezultatul este previzibil. Dacă, în schimb, construiți mesele în jurul leguminoaselor, legumelor și cerealelor integrale, postul poate deveni exact ceea ce ar trebui să fie: un moment de echilibru pentru corp și minte.
Foto: Shutterstock
