În spatele hainelor la modă, al ghiozdanelor în trend și al aparenței de „totul e sub control” se ascunde, de fapt, o realitate mult mai apăsătoare. Tot mai mulți elevi din România se trezesc obosiți, funcționează pe pilot automat, își pierd concentrarea, sar peste mese importante și ajung să își ducă zilele între ecrane, presiune școlară și o lipsă profundă de energie.
Este, poate, una dintre cele mai sincere radiografii ale vieții de adolescent de astăzi.
O generație obosită, fără resurse și cu tot mai puțină energie
Studiul face parte din proiectul „Să creștem generații sănătoase” și este prezentat drept prima evaluare națională din România care analizează starea de bine a elevilor dintr-o perspectivă integrată. Mai exact, cercetarea pune cap la cap trei perspective esențiale: cea a elevului, a părintelui și a profesorului.
Au fost incluși în analiză 1.410 elevi din clasele VII-XII, 1.388 de părinți și 204 profesori din peste 25 de școli gimnaziale și licee din țară. Chestionarul, completat online, a avut 97 de întrebări și a urmărit cei mai importanți piloni ai unui stil de viață echilibrat: alimentația, mișcarea, somnul, relațiile, dependențele și stresul emoțional.
Iar concluziile sunt imposibil de ignorat.
„Am urmărit ca prin această abordare de tip 360° să aflăm care este statusul elevilor din România în ceea ce privește starea de bine, corelând totodată percepțiile elevilor cu cele ale părinților și ale profesorilor”, spune Dr. Alina Epure, inițiatoarea programului „Să creștem generații sănătoase”. „Ceea ce reiese cel mai evident din analiza datelor este lipsa de energie și somn a elevilor, care le afectează performanța, concentrarea, motivația. Asistăm, practic, la o epidemie de oboseală în rândul adolescenților. Observăm o generație obosită, fără resurse, un creier devitalizat, căruia nu îi sunt asigurate resursele necesare dezvoltării galopante din adolescență. De asemenea, ne-a atras atenția diferența mare de percepție dintre cele trei categorii de public, cu profesori care tind să supraestimeze nivelul de stres și comportamentele de risc ale elevilor, părinți care, dimpotrivă, subestimează oboseala, epuizarea și stresul copiilor lor, în vreme ce elevii trăiesc o realitate diferită, cu presiune mare și resurse reduse de gestionare a stresului”, mai spune fondatoarea Nutribalance.
Mesajul este puternic și foarte clar: adolescenții nu sunt doar „mai sensibili” sau „mai comozi” decât generațiile anterioare, așa cum se spune adesea. Ei sunt, în realitate, obosiți cronic, suprastimulați și adesea insuficient susținuți.
Somnul, marele lux al elevului modern
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului ține de somn. Pentru foarte mulți adolescenți, odihna reală pare să fi devenit un lux, nu o normalitate.
Datele arată că 38% dintre elevii chestionați dorm șase ore sau chiar mai puțin pe noapte, iar 63% spun că nu se simt odihniți dimineața. Mai mult, 90% recunosc că petrec timp pe ecrane înainte de culcare, iar pentru mulți telefonul rămâne ultimul „partener” al serii.
Acest obicei aparent banal are efecte serioase. Lumina albastră a ecranelor întârzie secreția de melatonină, hormonul responsabil pentru reglarea somnului, iar creierul rămâne într-o stare de alertă exact în momentul în care ar trebui să se liniștească.
Cu alte cuvinte, mulți elevi adorm greu, dorm puțin și se trezesc deja epuizați. Apoi își încep ziua cu cerințe școlare, teste, teme, drumuri, presiune și foarte puține resurse interioare pentru a le face față.
Alimentația haotică, un alt semnal de alarmă
La fel de fragil este și pilonul alimentației. Studiul arată că 57% dintre elevi consumă frecvent fast-food, 37% sar peste micul dejun, iar peste jumătate mănâncă noaptea, această masă devenind, în mod surprinzător, una principală.
Aici apare și una dintre cele mai interesante descoperiri ale cercetării: părinții nu cunosc întotdeauna aceste alegeri alimentare. Există, așadar, un decalaj real între ceea ce trăiesc elevii și ceea ce cred adulții că se întâmplă în viața lor de zi cu zi.
Iar asta contează enorm. Când un copil sau un adolescent pleacă dimineața fără mic dejun, își domolește foamea cu produse ultraprocesate și ajunge să mănânce târziu, corpul lui funcționează într-un ritm dezechilibrat. Energia fluctuează, atenția scade, iritabilitatea crește, iar pe termen lung apar și alte consecințe.
Mișcarea lipsește, stresul crește
Dacă somnul este insuficient și alimentația este dezechilibrată, lipsa mișcării agravează și mai mult tabloul. Potrivit studiului, 60% dintre adolescenți nu fac mișcare.
În paralel, 70% spun că se simt copleșiți de școală, iar 46% resimt epuizare. Și mai tulburător este că peste 40% dintre adolescenți au declarat că în ultima perioadă nu au avut nicio bucurie, nu s-au simțit utili și nu au speranța că ceva se va schimba în bine pentru ei.
Aceste cifre nu descriu doar niște obiceiuri proaste. Ele conturează o stare de vulnerabilitate emoțională care, fără intervenție și sprijin, poate deveni din ce în ce mai greu de gestionat.
Prietenii rămân refugiul emoțional al adolescenților
Există totuși și un pilon care pare să reziste: relațiile între colegi. Într-o perioadă în care mulți adolescenți spun că nu se simt confortabil să vorbească deschis cu profesorii sau chiar cu familia despre ceea ce îi apasă, prietenii rămân principalul sprijin emoțional.
54% dintre elevi spun că nu se simt confortabil să discute cu profesorii sau cu familia despre ce îi preocupă. În schimb, 89% se simt respectați de colegii lor, iar 90% au încredere în colegii de clasă.
Această solidaritate între egali spune foarte mult despre nevoia adolescenților de a fi văzuți, ascultați și înțeleși fără judecată. În lipsa unui dialog real cu adulții, ei se refugiază în spațiile în care simt că aparțin.
Dependențele și comportamentele de risc apar tot mai devreme
Un alt capitol delicat al studiului privește dependențele și comportamentele de risc. 42% dintre elevi observă frecvent consum de alcool sau fumat între colegi, 28% consumă energizante, iar 46% spun că au încercat cel puțin o dată substanțe.
Aceste date sunt imposibil de separat de celelalte vulnerabilități. Un adolescent care doarme puțin, mănâncă dezechilibrat, nu face mișcare, se simte copleșit și nu are suficiente spații sigure de exprimare emoțională devine mult mai expus la alegeri nocive.
Din perspectiva specialiștilor, toate aceste comportamente nu trebuie privite izolat, ci ca simptome ale unei stări de dezechilibru mai profunde.
„Cred că factorul declanșator al problemelor cu care se confruntă adolescenții, de la supraponderabilitate, la anxietate, depresie, consum de alcool, tutun, vaping, zahăr în exces, nervozitate și multe altele este reprezentat de un creier devitalizat, un potențial blocat, o performanță anulată deoarece nu există educație, cunoaștere și integrare a cunoștințelor în acțiuni concrete, într-un limbaj firesc, necesar, predictibil, constant, atât în familie, cât și la școală și în grupul de prieteni”, este de părere Alina Epure.
Ce sfaturi transmit specialiștii și de unde ar trebui să înceapă schimbarea
Dincolo de statistici, mesajul cel mai important este că adolescenții au nevoie de ghidaj real, nu doar de reguli. Au nevoie să înțeleagă de ce contează somnul, de ce alimentația nu este un detaliu, de ce mișcarea nu este opțională și de ce stresul nu trebuie ignorat până când explodează.
Dr. Alina Epure atrage atenția că schimbarea nu vine prin morală, ci prin educație și consecvență.
„Copiii au deschidere să facă schimbări, doar daca înțeleg „de ce”. Consider că educația stilului de viață trebuie începută cât mai devreme, iar mediul școlar este cu siguranță un context esențial, acolo unde există deschidere din partea cadrelor didactice și a părinților.”
Asta înseamnă, în termeni concreți, câteva direcții simple, dar esențiale:
- limitarea timpului petrecut pe ecrane înainte de somn;
- încurajarea unui program de culcare mai stabil;
- reintroducerea micului dejun în rutina zilnică;
- mai multă mișcare, chiar și în forme accesibile și necompetitive;
- discuții reale despre stres, anxietate și presiune școlară;
- implicarea părinților și profesorilor în educația stilului de viață, nu doar în monitorizarea performanței.
Un proiect care încearcă să schimbe lucrurile din interior
Studiul face parte din proiectul național „Să creștem generații sănătoase”, dezvoltat de Nutribalance începând din 2023 și implementat de Dr. Alina Epure în România și Republica Moldova. În ultimii doi ani, aceasta a susținut peste 150 de conferințe și întâlniri cu elevii, profesorii și părinții, ajungând la peste 30.000 de elevi.
În același cadru a fost organizată și Gala Performanței Elevilor, unde au fost premiați elevii cu nota 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat în 2024 și 2025. În Republica Moldova, Alina Epure a implementat deja, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, un program de „școli-pilot de wellbeing”, în 14 unități de învățământ, unde educația stilului de viață a fost integrată cu materia de studiu pentru clasele I-XII.
Realitatea pe care nu ne mai permitem să o ignorăm
Poate că cea mai importantă concluzie a acestui studiu este că oboseala elevilor nu mai poate fi tratată ca o fază trecătoare sau ca un moft al adolescenței. Când un număr atât de mare de copii și adolescenți trăiesc cu somn insuficient, epuizare, stres, lipsă de motivație și comportamente nesănătoase, vorbim despre o problemă reală de sănătate publică.
Și poate că exact de aici ar trebui să înceapă și schimbarea: din a-i întreba mai des nu doar ce note au luat, ci cum se simt.
Alina Epure, este Doctor în Medicină, cu specializarea în biochimia nutriției, terapeut nutriționist, Health Coach Practitioner, membru ESPEN, membru The Nutrition Society, absolventă a Universității Amen, autor publicat la editura Trei (partener al proiectului Biblioteca Tonica), este fondatoarea Nutribalance în Romania.
