O grădină romană scăldată în ploaie și mister. O invitație în alb pentru femei, în negru pentru bărbați. Un cod vestimentar care a funcționat ca o notă de regie sau posibil ca o vrajă. În seara de 27 mai, Dior a prezentat în grădinile private ale Villa Albani Torlonia ceea ce se simte ca fiind nu doar o colecție, ci o declarație de identitate, poate chiar o punere în scenă a unei plecări anunțate în șoaptă. Maria Grazia Chiuri, prima femeie care a condus direcția artistică a Dior Women, a invocat Roma, memoria și mitologia personală pentru a construi o colecție care ar putea fi ultima sa semnătură pentru brand.
„Bella confusione”
Inspirându-se din titlul refuzat al filmului 8½ propus de Ennio Flaiano lui Fellini – bella confusione, o „frumoasă confuzie” -, colecția se structurează ca o fantasmagorie în alb, o piesă de teatru visată cu ochii deschiși. Dior însuși a numit această colecție o sinteză autobiografică a unui moment suspendat. Iar Chiuri nu a făcut decât să-l sublimeze. Așezând colecția în inima Romei, orașul ei natal, a orchestrat nu doar un omagiu geografic, ci un dialog între epoci, medii și identități.
În centrul acestei puneri în scenă, figura lui Mimì Pecci Blunt – aristocrată, muză, organizatoare de baluri imaginare – devine un simbol feminin al creației libere. Chiuri a reactivat această figură spectrală printr-un nou „Bal de l’Imagination”, în care invitații au fost parte din spectacol, nu doar spectatori. Conceptul de travesti, de asumare a unui alt sine prin costum, a fost nucleul unei colecții în care granițele dintre real și teatral s-au estompat complet.
Între armură, nuditate și poezie vestimentară
Piesele prezentate au o vibrație ceremonială, ca niște uniforme ale unei armate invizibile, loiale unei estetici retrofuturiste, desenată în elementele secolului XIX. Veste masculine cu structură riguroasă sunt suprapuse rochiilor din dantelă delicată sau catifea cu reflexe liturgice, o formulă stilistică repetată look după look, asemenea unei litanii couture. Jachetele militare, conturate în linii negre și nasturi de bronz, sunt juxtapuse texturilor fragile ale tull-ului, organzei si a broderiei fine, ce conturează silueta unei prințese renascentiste adaptată epocii actuale.
Un detaliu care a tulburat cu subtilitate coerența colecției a fost apariția unei rochii cu volane răsucite, aproape translucide, lucrate cu o tehnică ce sfida greutatea materialului. O piesă ce părea un ecou rafinat al unei epoci couture de aur, citată cu discreție și înțelepciune. O învăluia un aer de reverență fină față de Valentino Garavani, cu care Chiuri a împărțit o parte importantă din parcursul său creativ. Nu un omagiu direct, ci o punte subtilă între școli de sensibilitate.
Nuditatea, departe de a fi frontală sau ostentativă, apare subversiv. Uneori prin transparența tăcută a materialelor. Alteori prin grafisme textile și lucrături cu mărgele care conturează nuduri stilizate sau armuri decorative. O rochie cu aplicații ce imită pieptare de gladiator, completată de o fustă din benzi lungi, transpune ideea de forță într-o poetică a feminității în mișcare.
O rochie-cămașă încrustată cu dantelă și tricotaje dense trimitea cu gândul la silueta nobilă a personajului Silvanei Mangano din Moarte la Veneția. Prezentul și trecutul se ciocnesc, dar nu se anulează. Se completează.
O colecție testament?
Dominată de alb, într-o varietate de texturi – de la brocarturi grele la tarlatan vaporos – colecția pare să funcționeze și ca un ritual de purificare. Este, poate, o formă de resetare, de închidere a unui capitol. Dincolo de estetica diafană și detaliile minuțioase, planează întrebarea inevitabilă: este aceasta ultima colecție a Mariei Grazia Chiuri pentru Dior?
Casa nu a confirmat nimic oficial, dar contextul, tonul și alegerea locului indică o posibilă retragere. Dacă este așa, Chiuri pleacă fără artificii dramatice. Pleacă cu un spectacol despre artă, memorie și femei. Despre cum moda poate deveni un mecanism de conservare a istoriei și, totodată, o fantezie despre viitor.
Maria Grazia, femeia-caleidoscop
În nouă ani la Dior, Maria Grazia Chiuri a remodelat nu doar silueta casei, ci și discursul său. A dus moda dincolo de formă ci către idei, către feminism, către artizanat și dialog cultural. Cruise 2026 nu este o colecție „de sezon”, ci una existențială. Nu este un adio în lacrimi, ci o plecare în alb: demnă, rotundă, învăluită în confuzia frumoasă a unui vis pe cale să se sfârșească.
Și totuși, în liniștea rămasă după ultimul model, în tăcerea care a urmat ploii, rămâne o întrebare: unde se duce Maria Grazia mai departe? Oriunde ar fi, și orice ar alege, această colecție va rămâne ca o declarație: despre artă, despre femei și despre Roma — eternă, fragilă și infinit imaginabilă.
Sursa foto: Getty Images