Patru surori despărțite de un blestem vechi de aproape cinci milenii, o poveste care traversează Scoția, Ceylonul, Australia și Londra și o autoare cu nu mai puțin de patru identități literare. „Fiicele mării. Iris”, primul volum din seria semnată de scriitoarea britanică Eleanor Buchanan, aparut la Editura Trei (partener al proiectului Biblioteca Tonica), îmbină ficțiunea istorică, misterul de familie și detalii inspirate chiar din biografia autoarei.
Patru pietre, patru surori și un blestem
Povestea începe în anul 2800 î.Hr., pe promontoriul din Skara. Legenda spune că un tată îndurerat ridică patru pietre pentru a-și călăuzi acasă fiicele răpite și aruncă un blestem asupra celui care le va distruge: familia lui va fi risipită peste mări și țări, iar liniștea nu va reveni până când toate fiicele nu se vor reuni.
Aproape cinci milenii mai târziu, în Scoția anului 1931, Charles Blackmore dărâmă pietrele pentru că îi afectează priveliștea din fața noii reședințe. La scurt timp, averea familiei dispare, soția lui moare, iar cele patru fiice sunt obligate să pornească fiecare pe un drum diferit.
Singura moștenire care le mai leagă este reprezentată de patru inele realizate din pietrele colierului mamei lor: safirul pentru Daisy, piatra-lunii pentru Lily, gresia pentru Rose și opalul albastru pentru Iris.
Cea mai mare dintre surori, Iris, pleacă din Scoția spre Ceylon, actuala Sri Lanka, și apoi spre Australia, sperând să găsească ajutor pentru familia sa.
În paralel, în prezent, Roz Chatton ajunge la Londra după moartea mamei și descoperă într-un anticariat un tablou reprezentând pietrele din Skara. Imaginea îi provoacă o reacție greu de explicat, iar inelul pe care îl poartă pare să răspundă misterios întâlnirii. De aici începe propria călătorie spre un trecut de familie despre care nu știa aproape nimic.
Interesul pentru roman a depășit rapid granițele Marii Britanii: drepturile de traducere au fost vândute în 19 țări, iar cartea a fost recomandată de autoare precum Santa Montefiore, Karen Swan, Fiona Valpy și Clare Flynn.
Eleanor Buchanan, o autoare cu patru nume
Unul dintre cele mai interesante detalii din spatele cărții este chiar identitatea autoarei. Eleanor Buchanan este pseudonimul cel mai recent al scriitoarei britanice Pamela Hartshorne, cu peste trei decenii de experiență în lumea literară.
De-a lungul carierei, aceasta a publicat sub patru identități: Pamela Hartshorne, Jessica Hart, Flora Harding și Eleanor Buchanan.
Ca Jessica Hart, a scris aproximativ 60 de romane de dragoste și a primit numeroase distincții. Sub numele Flora Harding a publicat la HarperCollins volumele Before the Crown și The People’s Princess, inspirate de personaje și episoade din istoria familiei regale britanice.
În spatele interesului pentru ficțiunea istorică se află și o solidă pregătire academică. Pamela Hartshorne are un doctorat în Studii Medievale, obținut în 2004 la Universitatea din York, unde a cercetat viața și spațiul public din oraș la sfârșitul Evului Mediu și începutul epocii moderne. Unele dintre personajele reale întâlnite în arhive au ajuns, ulterior, transformate literar în romanele sale.
De la Africa și Australia la paginile unui roman
Biografia autoarei pare, la rândul ei, desprinsă dintr-un roman de aventuri. Înainte de a se dedica scrisului, Pamela Hartshorne a lucrat ca secretară la departamentul extern al ziarului The Observer, bucătăreasă la o fermă de vite din Australia, interpretă într-o expediție în Camerun, profesoară de engleză în Jakarta și asistentă de producție într-un teatru din Regent’s Park, Londra.
S-a născut la Accra, în Ghana, și a crescut în mai multe țări africane. De-a lungul timpului a călătorit în Tanzania, Africa de Sud, Papua Noua Guinee, Oman, Australia, Nepal, India, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, Camerun, Algeria, Statele Unite, Egipt, Kenya, Belize și Sri Lanka. Astăzi locuiește în York.
Această experiență cosmopolită se regăsește firesc în universul seriei „Fiicele mării”, în care locurile nu sunt simple decoruri, ci devin parte din identitatea personajelor.
Povestea adevărată din spatele călătoriei lui Iris
Există însă și o legătură mult mai personală între autoare și traseul eroinei sale. În 1869, străbunicul său, Bertram Fulke Hartshorne, a plecat în serviciul colonial din Ceylon. Timp de cinci ani, acesta a trimis familiei scrisori la fiecare două săptămâni.
Corespondența, păstrată până astăzi, însumează peste 400.000 de cuvinte, iar Pamela Hartshorne lucrează de mai mulți ani la editarea ei pentru publicare.
În aceeași perioadă, străbunica sa din partea mamei pleca spre Australia. Destinele celor doi aveau să devină, peste generații, una dintre sursele de inspirație pentru traseul lui Iris între Ceylon și Australia.
Astfel, „Fiicele mării. Iris” se construiește la granița dintre legendă, ficțiune și memorie personală, transformând povestea unei familii despărțite de continente într-o saga despre apartenență, identitate și legăturile care supraviețuiesc timpului.
Seria va continua cu „The Moonstone Sister”, volum dedicat lui Lily, anunțat pentru publicare în Marea Britanie în ianuarie 2027.
