Este genul de întâlnire culturală care pare aproape predestinată. Pe de o parte, un blockbuster realizat cu tehnologie IMAX, locații spectaculoase și o distribuție demnă de covorul roșu. Pe de altă parte, o carte (apărută la Editura Trei, partener al proiectului Biblioteca Tonica) care ne amintește că, înainte de efecte vizuale și superproducții, au existat poveștile spuse cu voce tare, transmise din generație în generație.
Povestea care refuză să îmbătrânească
„Odiseea” nu este doar aventura unui erou care încearcă să ajungă acasă după războiul troian. Este una dintre marile povești despre dor, identitate, tentație, pierdere și transformare.
Drumul lui Odiseu este populat de ciclopi, sirene, vrăjitoare, zeițe geloase și divinități capricioase. Dincolo de aceste apariții spectaculoase, fiecare obstacol vorbește însă despre o experiență profund umană: frica de necunoscut, tentația de a abandona, nostalgia pentru ceea ce am lăsat în urmă și întrebarea dacă ne mai putem întoarce vreodată cu adevărat la viața de dinainte.
Poate tocmai de aceea epopeea atribuită lui Homer continuă să inspire literatura, teatrul și cinematografia. Nu rămâne închisă într-o lume de eroi antici și zei olimpieni, ci își găsește mereu o nouă formă, adaptată sensibilității fiecărei generații.
Stephen Fry surprinde această putere a mitului în finalul volumului său:
„Într-o lume în care datele și informațiile absolute sunt valuta vitală – ați putea spune, o lume unde datele și informațiile absolute sunt zei – facem bine, sunt convins, să ne amintim de puterea non-absolutului, de puterea poveștii, a mitului, a ceremoniei, a ritualului și a simbolului.”
Christopher Nolan transformă „Odiseea” într-un eveniment cinematografic
Pentru Christopher Nolan, întoarcerea lui Odiseu nu putea fi decât grandioasă. Noua sa producție, „The Odyssey”, îl aduce pe Matt Damon în rolul eroului grec, alături de Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron, Lupita Nyong’o și Samantha Morton.
Filmul a avut un debut spectaculos, cu încasări globale de 264,1 milioane de dolari în primul weekend, dintre care 124,5 milioane în Statele Unite și Canada. Producția, al cărei buget este estimat la 250 de milioane de dolari, a înregistrat cea mai mare deschidere nominală din cariera regizorului și a depășit debutul mondial al filmului „Oppenheimer”.
Succesul nu este surprinzător. Nolan și-a construit o reputație din transformarea unor idei complexe în experiențe cinematografice care trebuie trăite pe cel mai mare ecran posibil. De această dată, materialul său este însăși una dintre poveștile fondatoare ale culturii occidentale.
„The Odyssey” este primul lungmetraj de ficțiune filmat integral cu camere IMAX pe peliculă. Site-ul oficial al producției precizează că fiecare cadru a fost realizat cu astfel de camere, iar în cinematografele IMAX 70 mm filmul este proiectat în formatul extins 1.43:1.
Peisajele, mările ostile, creaturile mitologice și sentimentul unei lumi necunoscute devin astfel nu doar decor, ci parte din experiență. Nolan nu spune doar povestea unei călătorii. Își propune să îl facă pe spectator să simtă distanța, pericolul și efortul fiecărui pas spre Ithaca.
Un blockbuster despre dorul de casă
În mijlocul tuturor acestor imagini monumentale se află o dorință extrem de simplă: Odiseu vrea să se întoarcă la Penelopa și la fiul său, Telemah.
După încheierea războiului troian, eroul visează la viața pe care a lăsat-o în urmă. Numai că zeii au alte planuri. Înfuriat de îndrăzneala și orgoliul său, Poseidon îl condamnă să rătăcească pe mare timp de zece ani.
Urmează întâlniri cu monștri, furtuni devastatoare, sirene hipnotice, vrăjitoare seducătoare și zeițe care îi pun la încercare voința. Însă cea mai dificilă luptă nu se desfășoară întotdeauna împotriva creaturilor fantastice. Uneori, adversarul este timpul. Alteori, propria slăbiciune.
Cine este omul care pleacă la război și cine devine după ani întregi de rătăcire? Mai poate exista întoarcere fără transformare? Și cât din ceea ce numim „acasă” rămâne neschimbat în absența noastră?
Aceste întrebări îi oferă „Odiseei” o actualitate surprinzătoare. În spatele spectacolului mitologic se află o poveste despre maturizare, traumă, loialitate și nevoia de a găsi un sens drumului parcurs.
Stephen Fry aduce zeii și eroii mai aproape de cititorii de astăzi
În timp ce Nolan transformă epopeea într-un eveniment vizual, Stephen Fry o apropie de public prin vocea sa narativă inconfundabilă.
Volumul „Odiseea”, apărut în România la Editura Trei, încheie seria dedicată de autor mitologiei grecești, începută cu „Mythos” și continuată cu „Eroii” și „Troia”. Ediția originală a cărții a apărut în format hardcover în 2024, iar volumul este prezentat de Penguin drept a patra parte a seriei „Stephen Fry’s Greek Myths”.
Fry nu rescrie pur și simplu poemul lui Homer într-un limbaj modern. Îi păstrează arhitectura mitologică, tensiunea și emoția, dar adaugă ritm, umor și acea eleganță britanică prin care chiar și cele mai complicate genealogii divine devin plăcute și ușor de urmărit.
Cititorul nu are senzația că parcurge o lecție despre Antichitate, ci că ascultă un povestitor extraordinar, capabil să transforme eroii legendari în personaje vii, contradictorii și surprinzător de apropiate.
O „Odisee” pentru generația marilor ecrane și una pentru serile de lectură
Cele două proiecte nu concurează, ci se completează.
Mai multe aici, despre filmulul lui Nolan!
Filmul lui Christopher Nolan oferă amploare, adrenalină și imagini construite pentru experiența colectivă a sălii de cinema. Cartea lui Stephen Fry oferă intimitate, nuanță și plăcerea de a rămâne mai mult timp în compania personajelor.
Una transformă marea într-un spectacol copleșitor. Cealaltă ne lasă să auzim din nou vocea povestitorului.
Împreună, demonstrează că marile mituri nu aparțin unei singure epoci și nu au o formă definitivă. Ele pot fi cântate, scrise, filmate, reinterpretate și redescoperite fără să își piardă esența.
Iar „Odiseea” rămâne, poate, povestea perfectă pentru o lume care aleargă mereu înainte, dar continuă să viseze la întoarcerea acasă.
Cine este Stephen Fry
Stephen Fry este scriitor, actor, prezentator și regizor multipremiat. A devenit cunoscut alături de Hugh Laurie în producțiile „A Bit of Fry and Laurie” și „Jeeves and Wooster” și a fost vocea naratorului pentru audiobookurile britanice ale seriei „Harry Potter”.
Este autorul romanelor „The Stars’ Tennis Balls”, „Making History”, „The Hippopotamus” și „The Liar”, precum și al volumelor autobiografice „Moab Is My Washpot”, „The Fry Chronicles” și „More Fool Me”. În seria sa dedicată mitologiei grecești, Fry combină documentarea, umorul și talentul de povestitor, readucând zeii și eroii Antichității în atenția cititorilor contemporani.
