Alimentatia sanatoasa la copii

invata_copilul_sa_ramana_sanatos_sursa_shutterstock“Cum iti cresti copilul, asa il ai!”, spune un proverb din batrani. Acesta este adevarul. Orice parinte isi doreste sa aiba un copil cu bun simt, manierat si descurcaret… Insa, inainte de toate, fiecare isi doreste un copil… sanatos.

Gusturile alimentare sanatoase reprezinta obiceiuri care se formeaza inca din copilarie.  Asa ca invata-ti copilul care sunt aceste obiceiuri sanatoase.

Ofera alimente diversificate copilului tau
Incepand de la varsta de doi ani si pana la pubertate, copilul adauga anual 2 – 3 kilograme la greutate si 6 – 8 cm la inaltime.

Schimbarile corporale ce au loc in aceasta perioada  nu sunt rapide ca in primul an de viata sau ca in adolescenta. Insa, in copilarie apar dezvoltari semnificative la nivel social, cognitiv si emotional. Necesarul de energie variaza, depinzand de metabolismul copilului, rata de crestere, activitatea fizica si dimensiunea corpului. Putini parinti, mai ales dintre cei aflati la inceput de drum, cunosc acest lucru. Ei devin ingrijorati cand copilul lor, care obisnuia sa manance mult in copilarie, nu mai are acest obicei in adolescenta. Alimentatia copilului se adapteaza varstei si posibilitatii lui de masticare. Alimentele trebuie sa fie proaspete  si cat mai simplu preparate. Este de preferat schimbarea acestora zilnic, astfel incat copilul  sa fie atras de un preparat nou. Din meniul zilnic sa nu lipseasca insa laptele, carnea, legumele, fructele si fainoasele. Repartizarea corecta a hranei se face in trei mese principale  si o gustare.

Preferintele culinare apar la 7 ani

Copiilor le place sa fie consultati atunci cand parintii le alcatuiesc meniurile. Daca iti inveti copilul de la o varsta frageda principiile unei nutritii sanatoase, el va fi in stare sa aleaga, de unul singur, pe masura ce creste, alimentele sanatoase. In jurul varstei de sapte ani,  copiii isi dezvolta propriile preferinte pentru anumite alimente. Avand deja aceste cunostiinte minime despre  nutritie, ei vor sti sa faca o alegere corecta.

Obiceiuri alimentare sanatoase

Micul dejun – trebuie sa fie constituit din cereale cu un continut ridicat de fibre, orez sau terci de ovaz – acesta mentine constant nivelul zaharului din sange si creste capacitatea de concentrare la scoala.
Pachetelul pentru scoala – trebuie sa contina sandvisuri cu paine integrala, fructe proaspete, sucuri naturale de fructe, legume, alune, stafide, lapte cu un continut scazut de grasime, iaurt si carne.
Vizitele la magazinele unde se vand in special dulciuri este bine sa fie limitate la o data pe saptamana sau chiar mai rar.
Exemplele bune din casa pot fi un stimulent pentru copil. De exemplu, o mama preocupata de o greutate corporala normala si de o alimentatie sanatoasa, ii va insufla fiicei sale aceleasi preocupari.

Suplimentarea cu micronutrimente
Suplimentele nutritive sunt binevenite mai ales cand mesele devin neregulate, cand copilul este bolnav sau se recupereaza in urma unei suferinte. Micronutrimentele adecvate imbunatatesc functia sistemului nervos, imunitar si endocrin. Nutrimentele care tind sa fie in deficit sunt calciul, fierul, magneziul, zincul, vitamina B6 si vitamina A.
Calciul si magneziu asigura dezvoltarea oaselor si functionarea muschilor;
Vitamina A si zincul  intaresc sistemul imunitar;
Fierul asigura dezvoltarea mintala;
Vitamina C intareste sistemul imunitar si reduce durata racelilor. Puteti apela la suplimente precum Calciu cu vitamina D, Vitamax, Ascovit, Eurovita etc.

Ce nu este indicat  sa faci:
Nu forta copilul sa manance ceva ce nu ii place.
Nu il obliga sa termine de mancat ce i-ai pus in farfurie.
Nu te folosi de recompense “dulci” in schimbul “golirii” farfuriei – astfel se dezvolta  obiceiurile alimentare nesanatoase, care pot duce pe mai tarziu la aparitia unor afectiuni cronice legate de stilul de viata (supraponderabilitate, obezitate, nivel ridicat al colesterolului, hipertensiune arteriala si diabet zaharat tip II).

Mic ghid pentru a ne hrani copiii

Normal 0 MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”;}

 

2 – 3 ani

4 – 6 ani

7 – 12 ani

Alimente

Marime

portie

Portii

zilnice

Marime portie

Portii zilnice

Marime portie

Portii zilnice

LAPTE SI DERIVATE

½ cana (112 g)

4 – 5

½ – 3/4 cana (112 g – 168 g)

3 – 4

½ cana (112 g -224 g)

3 – 4

Carne/peste/pui

28 g – 56 g

2

28 g – 56 g

2

56 g

2

LEGUME

Crude

Gatite

FRUCTE

Crude

Conservate

Sucuri

2 – 3 linguri

in functie de preferinte

un fruct sau jumatate

2 – 4 linguri

84 g – 112 g

4 – 5

3 – 4 linguri

in functie de preferinte

½ – 1

4 – 6 linguri

112 g

4 – 5

¼ – 1/2 cana

in functie de preferinte

1

¼ – 1/2 cana

112 g

4 – 5

PAINE/ GRANE

Paine integrala

Cereale preparate la alegere

Cereale uscate

½ – 1 felie

¼ – 1/2 cana

½ – 1 cana

3 – 4

1 felie

½ cana

1 cana

3 – 4

1 felie

1/2 – 1 cana

1 cana

4 – 5

Nu dati copiilor urmatoarele alimente inainte ca acestia sa fie capabili sa le mestece:
Legume crude – pot fi inlocuite cu ½ cana  sau 14 g – 21 g branza sau ½ cana de iaurt;
Carne/peste/pui – pot fi inlocuite cu un ou, 2 lingurite de unt de alune, 4 – 5 linguri de legume gatite;
Paine – o felie de paine poate fi inlocuita cu ½ cana de spaghete, macaroane, taitei sau  orez.

Text: Mirela Dadacus