Anorexia, o boala nu o dieta

Anorexia, o boala nu o dietaUn studiu efectuat anul trecut in Israel arata ca anorexia este considerata incorect un avantaj de catre femeile tinere, deoarece ar elimina, prin absenta senzatiei de foame, pericolul sporului ponderal eventual. O astfel de abordare este cel putin ciudada si dovedeste necunoasterea pericolului vital ridicat de anorexie, cu atat mai mult cu cat, de fapt, anorexica simte foamea si se opune din toate puterile acesteia.

Anorexia debuteaza, uneori, cu o perioada in care o persoana incearca sa slabeasca. Un comentariu, chiar pornit din bune intentii, venit din partea prietenilor, vizand un eventual spor ponderal, poate fi factorul declansator.

 

Pot interveni diferiti alti factori favorizanti: modificarile fizice pubertare, stresul trecerii de la copilarie la adolescenta, pierderea cuiva apropiat, modificarea rutinei prin mutarea in alt oras pentru a urma cursurile unei facultati etc. Odata ce incepe o dieta, persoana care va dezvolta anorexie nu stie cand sa se opreasca. Existand, de regula, si tulburari ale perceptiei imaginii corporale, pierderile de greutate nu vor fi sesizate, iar persoana respectiva va continua sa se “vada” gresit ca fiind in ansamblu sau partial supraponderala. Daca eventual va admite ca este slaba, va aduce si argumente in favoarea avantajelor unei siluete lipsite de rotunjimi, chiar daca, in fapt, nu numai ca nu se mai pune problema unui profil feminin, ci multe anorexice sunt adevarate schelete acoperite de piele, lipsite complet de grasimea fireasca si cu muschii atrofiati de subnutritie.
 
Semnele anorexiei nervoase
Daca pierderile ponderale depasesc 15% din greutatea normala, apar cu certitudine si consecinte grave pe termen lung pentru starea de sanatate a persoanei respective. Daca scaderea este si mai importanta (pierderi de peste 25% din greutatea normala), este necesara spitalizarea, iar riscul de deces este foarte mare. Semnul caracteristic al anorexiei nervoase este refuzul de a manca. O anorexica poate ajunge cu usurinta sa consume un numar extrem de redus de calorii (300-600 Kcal), ingerand in schimb, mari cantitati de apa sau de bauturi racoritoare fara zahar.

Familia anorexicei
Mediul socio-economic din care provine fata sau femeia este, de regula, favorizat, iar in familie exista de multe ori membri (poate mama) care au avut de asemenea probleme de comportament alimentar si status ponderal. Atat anturajul, cat si familia anorexicei o descriu ca fiind o “persoana perfecta”, competitiva, cu rezultate scolare si profesionale deosebite. Familia este hiperprotectoare si are asteptari de inalt nivel de la tanara. Exista adesea discrete manifestari de comportament obsesiv-compulsiv care pot fi cu usurinta trecute cu vederea, mai ales din perspectiva complicata, din toate punctele de vedere, a pubertatii (fata face ordine in camera in mod exagerat, impatureste cu grija deosebita hainele, taie legumele si fructele de fiecare data in acelasi numar de felii etc.).

Preferinta doar pentru anumite alimente
Printre semnele de alarma care ne pot atrage atentia asupra declansarii bolii, sa amintim concentrarea atentiei persoanei respective asupra curelor de slabire. Unele anorexice declara ca aceste cure sunt singurul lucru la care se pricep cu adevarat. Apare o restrangere a tipurilor de alimente consumate (de exemplu, se mananca numai anumite fructe si legume, salata, varza, mere, dar nu si morcovi sau banane). Mai tarziu, persoanele afectate au tendinta de a deveni retrase si chiar ostile fata de anturaj, se instaleaza tulburari de somn si, eventual, apare depresia. Desi in stadiile tarzii de anorexie pacienta poate fi diagnosticata dintr-o privire, elementele precoce, care ar fi deosebit de valoroase daca ar fi observate in timp util, pot fi trecute cu vederea chiar de catre medicul specialist sau confundate cu manifestari de astenie, nevroza, depresie, tulburari puberale.

Consecintele anorexiei
Oricat de greu de conceput ar parea, anorexicii se infometeaza cu buna stiinta, declansand si raspunsuri hormonale corespunzatoare, cu consecinte devastatoare: temperatura corpului scade, inima bate mai incet, menstruatia lipseste, apare anemia, parul se pierde, iar imunitatea se prabuseste. Problemele cardiace si infectiile sunt cele care ucid cel mai frecvent pe anorexici. Concluziile scurtei mele prezentari sunt simple: anorexia este o boala, nu o alta modalitate de a-ti mentine silueta. Anorexia omoara sau distruge vieti. Ori de cate ori surprindem semnele de inceput ale acesteia la prieteni sau rude, trebuie sa luam atitudine si sa evitam declansarea caruselului infernal al bolii. In acelasi timp, pentru a nu fi noi insine factori declansatori, este bine sa formulam cu mare atentie recomandarile si comentariile privitoare la greutatea corporala a celor din jur. O simpla gluma poate deveni uneori cauza unei tragedii.

Boala este cu mult mai frecventa decat se crede, la ora actuala considerandu-se ca, in medie, una din 150 de fete intre 14 si 16 ani este anorexica. Anorexia nervoasa  reprezinta, in fond, refuzul consumului de alimente. Declansarea este rara la adulti, debutul fiind uzual intre 10 si 20 de ani. Intre 3 si 8% din persoanele afectate decedeaza prematur (prin fenomene infectioase, tulburari cardiace, suicid). Jumatate dintre anorexicele ramase se vindeca in aproximativ 6 ani, iar restul traiesc cu boala. O caracteristica esentiala a afectiunii este ca pacienta neaga existenta tulburarii.

Intre 3 si 8% din persoanele afectate decedeaza prematur

Text: Dr. Corina-Aurelia Zugravu

Specialist in igiena alimentatiei si nutritie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *