“Fericirea se traieste numai de la o clipa la alta. Intre ele baga intrigi viata“

197K9366Dupa ce sotul meu a plecat, m-am angajat la o banca si astfel am inceput sa lucrez la acordarea de credite. Primul dosara  fost al celui care avea sa devina cel de-al doilea sot al meu, NICOLAE. Eram emotionata, era primul meu… caz. Doream sa ma descurc bine, desi nu aveam experienta.

Era ziua in care primeam in audienta pe cel care solicitase bancii un credit. Usa s-a deschis si in prag a aparut un barbat elegant, blond, cu ochii albastri. Mi-a zambit larg, vorbea calm, sigur pe el si maturitatea lui… m-a dominat usor… placut.

  Ne-am vazut zilnic, cam o luna de zile. Trebuia sa-mi aduca o multime de acte. Obisnuita cu Vali, un pusti de bani gata, increzut, egoist, sigur pe el, Nicolae, barbat mult mai matur si experimentat, m-a cucerit prin gentiletea cu care ma inconjura. Zilnic primeam flori, atentii. Mergeam la restaurante simandicoase, ma simteam ocrotita, importanta. Pe atunci nu banuiam ca ma afundam intr-un hatis din care nu aveam sa mai pot iesi. Abia mai tarziu am aflat ca totul era… regizat. Dupa o luna, creditul lui era aprobat iar eu… indragostita lulea. A urmat un scandal imens. Toata lumea era siderata. Vali si familia lui ma asteptau in strainatate. Mama suferea, tata ma dezaproba, dar eu eram fericita si-mi strigam cu egoismul varstei fericirea! Cum era de la sine inteles, a urmat un divort, al meu (Nicolae era deja divortat), apoi o nunta – a noastra. A fost o nunta simpla, cu putina lume, mama, bunicii. Eu eram deja insarcinata… Viata si-a urmat apoi cursul normal. Am nascut un baietel minunat, apoi altul… Au trecut asa cam 10 ani… Eu am renuntat la serviciu, imi cresteam fericita copiii. Mama insa era mereu nemultumita ca nu lucrez nimic. Imi spunea ca va veni o zi cand voi regreta faptul ca sunt casnica. Si cata dreptate a avut! Simteam pe zi ce trece ca-mi lipseste ceva. Fire ambitioasa, ma jenam fata de prietenii  care aveau fiecare munca lor. Cu Nicolae, lucrurile nu mergeau foarte bine… Abia acum, cand valul dragostei s-a spulberat, am inceput sa realizez ca nu e tocmai barbatul minunat pe care-l asteptam. Meschinaria lui, lipsa de cultura (el provenea dintr-o familie foarte, foarte modesta), lipsa de orizont… ma enervau acum. Cineva spunea ca dragostea e oarba. Ei bine ,eu incepusem sa vad. Au urmat zile de framantari. Nu ma puteam sfatui cu mama. Mi-era rusine sa-mi recunosc infrangerea. De altfel, toata tineretea mea am suferit ca mama nu era multumita de  ceea ce realizasem eu…. Mama a fost mereu idealul meu. As fi vrut sa-i seman (desi il mostenesc pe tata, in totalitate). As fi vrut sa fiu o persoana puternica precum este ea. In zbuciumul meu secret, nu ma puteam baza pe nimeni. Am incercat o serie de… afaceri. Intr-o zi, am cunoscut un alt barbat… de care m-am indragostit. Cu educatia primita in familie, am considerat ca nu mai pot trai alaturi de Nicolae. Am divortat asadar, eu am ramas cu copiii iar el a plecat. Am hotarat totusi sa ne crestem impreuna copiii, ceea ce s-a si intamplat.

Cu noul iubit… am fost fericita o buna perioada de timp. Era o fire sportiva, mergeam impreuna cu copiii mei (care-l iubeau) la schi, in vacante, in strainatate. Curand insa, totul s-a schimbat… Ne-am despartit, el urmandu-si viata lui, eu pe a mea… Am cunoscut apoi un alt barbat, am crezut ca el e alesul, dar dupa un timp… acelasi esec! Acum sunt singura, mi-am facut o afacere de care sunt multumita, copiii cresc, dar  mie imi lipseste mereu… ceva: Marea Dragoste! Ce credeti: am eu vreo problema? Trebuie sa platesc, asa cum se spune, niste pacate?! Sunt blestemata sa nu-mi gasesc fericirea?!Uneori, stau singura in linistea odaii mele si plang amintindu-mi clipe frumoase din trecut. Clipe care s-au dus! Oare vor veni si altele?! Poate sunt eu prea pretentioasa. Poate cer prea mult de la viata….Cu prietenii nu prea pot vorbi despre aceste lucruri. Ii simt ca ma dezaproba. Ei considera ca sunt fericita, ca am o casa frumoasa ,o afacere buna, copii sanatosi si frumosi. Considera ca cer prea mult de la viata. Uneori, simt ca sunt invidiosi. Cu mama ma sfatuiesc uneori, cand nu mai pot… de singuratate, dar as prefera sa ma laude, nu sa ma compatimeasca…!!!

 

Cezara Dafinescu: Draga mea, nu trebuie sa te jenezi. Fiecare dintre noi se simte grozav atunci cand primeste afectiune. O strangere de mana, o sarutare pe obraz, o imbratisare… orice gest care exprima caldura. Iar cand el vine de la fiinta care ti-a dat viata… e o minune! Acum insa e momentul sa inveti ca poti sa stai uneori doar cu tine si sa nu te simti singura  si, de multe ori, poti fi inconjurata de o multime de oameni si totusi sa cunosti cea mai cumplita singuratate! Primeste fiecare zi care vine ca pe o noua ocazie. “Fericirea se traieste numai de la o clipa la alta. Intre ele baga intrigi viata”, cum spune T. Musatescu. Plictiseala lungeste ziua si scurteaza viata. Viitorul unui om se construieste, nu se viseaza. Nu te rusina de amintirile tale. Fiecare inima are… podul ei cu vechituri, pe care nu se indura sa le arunce niciodata, dar le scutura din cand in cand si invata din greseli. Amintirile sunt asemenea cartilor din biblioteca ta. Cauti cate una cand nu mai ai nimic nou de citit. Nu dispera, cel care iti este sortit va veni. Nu ezita sa fii pretentioasa. Fiecare dintre noi trebuie sa-si cunoasca valoarea. Una e sa ceri, alta sa cersesti, si cu totul altceva sa revendici. Cand ti se cuvine ceva, pretinde. Cat despre… prietenii invidiosi… numai dupa invidia altora iti dai seama de propria valoare. Viata inseamna alegeri si niciodata nu e prea tarziu sa traiesti asa cum iti doresti. Nu cauta vinovati pentru esecurile tale. Asuma-ti-le cu responsabilitate si demnitate. Tine minte: “Nu ai dreptul sa depinzi de nimeni pentru a fi fericita”. Nu trebuie sa ceri aprobare pentru a trai asa cum vrei.

   Indrazneste si tu sa ii scrii Cezarei Dafinescu despre problemele care te preocupa! Are raspunsuri minunate, presarate cu un strop de optimism, zambete sincere si toata bunavointa din lume. O parere obiectiva asupra problemei care te macina, comunicata intr-o maniera remarcabila, de catre un om de o asemenea valoare, te poate scoate din impas. Scrie-ne pe adresa    [email protected] si noi vom avea grija sa iti primesti raspunsul de la Cezara Dafinescu. Declarata de-a lungul timpului una dintre cele mai frumoase si mai talentate actrite ale Romaniei, noi adaugam ca este si o femeie de o intelepciune cum rar mai gasesti.