Pregatirea pentru al doilea copil

al_doilea_copil_sursa_shutterstockIn Romania, o treime dintre cuplurile tinere (cu unul dintre parteneri sub 30 de ani) nu au copii si aproximativ 50% au un singur copil; doar 2% dintre cuplurile tinere au 3 sau mai multi copii. Pe de alta parte, un studiu pe aceasta categorie de persoane arata ca un asemenea cuplu isi doreste cel mai adesea doi copii. Se pare ca exista presiuni psihologice si sociale care limiteaza realizarea acestei dorinte.

 
Afla secretul intelegerii intre frati!
In aceasta piesa sunt trei actori principali asteptand (sau temandu-se de) un al patrulea.

Mama poate avea temeri in legatura cu modul in care va decurge a doua sarcina (mai ales daca prima a fost cu probleme), cum sa-si imparta atentia intre nevoile celor doi copii, cum se va modifica relatia cu sotul, cum ii este afectata viata profesionala.Din punct de vedere fiziologic, un interval de 2 ani intre sarcini este considerat suficient pentru refacere. Din punctul de vedere al diferentei optime de varsta intre copii, lucrurile nu sunt limpezi; exista avantaje si dezavantaje in toate variantele. O diferenta mica de varsta (1 – 2 ani) are avantajul cresterii impreuna a copiilor si dezavantajul rivalitatii si geloziei inerente unei asemenea situatii. La diferente mai mari (3 – 4 ani) rivalitatea nu mai este acuta, dar relatia este una asimetrica (cel mare isi asuma o parte din rolul de parinte, cel mic il ia ca model pe cel mare). La o diferenta mai mare de 5 ani, fiecare copil este psihologic in situatia de copil unic.

Suntem trei si vrem sa fim patru
Relatia cu partenerul se modifica mai putin dupa al doilea copil, decat dupa primul. Propozitia anterioara este valabila si in bine si in rau. Daca integrarea primului copil in viata cuplului s-a realizat ducand la o relatie in trei satisfacatoare, la al doilea copil exista o experienta pozitiva care va putea fi folosita si asteptarile sunt realiste (stim ca ne asteapta o perioada de tranzitie, stim cam cat tine perioada mai grea, stim ce satisfactii putem obtine). Daca insa lucrurile nu sunt rezolvate in privinta stabilitatii relatiei in trei, nu va asteptati ca lucrurile sa mearga mai usor a doua oara – e posibil sa fie reactivate si chiar amplificate vechile teme de nemultumire.
Tatal poate fi reticent din motive de limitare a unei autonomii de miscare recastigate partial dupa ce primul copil mai crescuse (mai ales cand acesta trece de 3 ani), din motive financiare (dar aici e de mentionat ca motivul economic functioneaza doar ca o defensa psihologica in multe cazuri) si desigur din multe alte pricini, multe dintre ele explicate de conformismul social (sa nu uitam ca mai putin de o cincime dintre familiile pana in 30 de ani au doi sau mai multi copii si ca multi dintre tatii tineri au crescut ca si copii unici).

Ce va spune fratele mai mare?
In sfarsit, ajungem la motivul cel mai frecvent al ingrijorarii parintilor in legatura cu al doilea copil: ce va zice primul? Primul copil se va adapta daca i se va da ocazia sa o faca intr-un mediu sigur. Ce inseamna acest lucru? Sa stii ca parinte ca nici o schimbare nu e usoara pentru copil, dar schimbarile sunt si inevitabile si necesare pentru procesul de crestere.
Sa luam exemplul rivalitatii intre frati. Solutia simpla (si care nu rezolva de fapt nimic) este sa le spui „Nu-i frumos, nu trebuie sa va bateti, nu aveti de ce sa va certati, pentru mine sunteti amandoi la fel!” Paradoxal, camaraderia intre ei se va dezvolta nu prin mesajul uniformizator “sunteti la fel” ci prin efortul de a descoperi ce au diferit si cum ii putem invata sa inteleaga ca pot castiga amandoi. In cazul invers, al diferentei mari de varsta intre frati, e bine sa stabiliti o limita a transferului de autoritate de la parinte la fratele (sora) mai mare.
In relatia de cuplu incercati sa va recunoasteti problemele reale si nu sa le proiectati in relatia cu copiii (“numai de la tine a putut invata asta”, “ mai spune-i si tu sa…”)

Retineti!
Al doilea copil a devenit pentru multe cupluri un prag pe care stau multa vreme. Va fi mai greu decat prima data doar daca nu ati crescut intre timp impreuna. In trei. Daca nu, s-ar putea ca problema sa nu aiba prea mare legatura cu numarul de copii ci cu modul in care va traiti relatia de iubire.

 

Dr. Dan Ghenea,
Medic specialist psihiatru,
Medicover Grozovici, 316 21 55