Am ramas insarcinata. Nu vrea copilul!

Am ramas insarcinata. Nu vrea copilul!Da, asta este, intr-adevar, o problema, culmea nu neaparat pentru el, mai mult pentru tine. Un copil inseamna foarte mult in viata unui cuplu sau a unei mame cu atat mai mult cu cat este o mama singura. Dumnezeu i-a daruit femeii capacitatea de a procrea si asta o face sa simta sau sa perceapa aducerea pe lume a unui copil intr-un fel in care niciodata un barbat nu ar putea sa simta. Traim in secolul XXI si asta ne da posibilitatea sa avem acces la surse inepuizabile de informatii, asadar ar trebui sa citim, sa ne informam, sa stim ce inseamna riscuri sau situatii care pot avea rezultate ce ne pot marca pe viata.

Ai ramas insarcinata… intr-un fel sau altul trebuie sa-ti asumi acest fapt. De ce? Pentru ca nu ai facut-o singura, pentru ca nu ai fost tu atenta (barbatii sunt condusi de instinct si isi pierd capul mult mai repede decat femeile), pentru ca-l iubesti, pentru ca-ti doresti un copil cu orice pret, pentru ca mintea si sufletul tau cred ca un copil il va lega definitiv de tine si va suda relatia voastra sau oare pentru ca ai facut inadins, fara sa stie sau fara voia lui? Adevarul este undeva la mijloc si tu ar trebui sa-l stii, dar trebuie sa iei decizii pentru ca el nu vrea copilul. Daca este speriat sa devina tata, crezi ca-l va creste el? Va fi un copil iubit de tata?  

 Tu iti doresti copilul, insa el iti spune ca nu este pregatit sa-si asume o astfel de responsabilitate, nu are inca o situatie materiala buna, apartamentul e prea mic, stati cu chirie, stati la mama lui/a ta sau nici macar nu stati impreuna si nu sunt destui bani sa cresteti un copil.

Are importanta si perioada de timp de cand sunteti impreuna. Conteaza situatia materiala macar a unuia dintre voi, mai conteaza varsta fiecaruia si mai conteaza cat de responsabili va simtiti amandoi, realist vorbind. Intr-un fel vezi lumea si intelegi viata la 20 de ani si altfel percepi lucrurile la 30 – 35 de ani. Chiar daca instinctele tale materne sunt accentuate si iti doresti un copil, incearca sa gandesti la rece toata situatia, fii cerebrala si sincera cu tine 5 minute si pune in balanta ce e bine si ce e rau in situatia asta exclusiv pentru tine (cel putin la inceput), pentru ca tu esti cea care a ramas insarcinata. Nu sunt de acord sa renunti la o sarcina DOAR pentru el. El trebuie sa aiba motivatii extrem de realiste care sa te faca sa simti cu adevarat ca nu merita sa pastrezi acum copilul, insa ai grija, nu te mintii singura ca sa nu-ti para rau mai tarziu. Nu poti convinge un barbat sa-si doreasca un copil atat timp cat el nu simte asta. Daca spune da si o face de gura ta, nu e in regula deloc. Mai tarziu va resimti acel “da” ca pe o corvoada, il va consuma nervos si finalul va fi cu lacrimi de despartire, ceea ce nu ne dorim. Un copil nedorit va avea de suferit de pe urma scandalurilor izbucnite din acest motiv. Aceasta dorinta de a avea un copil inevitabil impinge multe femei sa distruga viata unui barbat care nu-si doreste copii.

        Incearca sa-l asculti prima data, sa intelegi ce e in sufletul lui, sa vezi ce-l determina sa nu-si doreasca un copil. Poate nu se considera la fel de matur ca tine, poate o resimte ca pe o responsabilitate mult prea mare in momentul de fata. Incearca sa-l intelegi ca sa-l poti ajuta sa treaca peste bariera lui mentala. E dificil, dar nu imposibil. Incearca sa-l aduci in preajma unor cupluri cu copii si sa-i sugerezi argumente despre ce inseamna fericirea de a avea un copil.

Un copil implica multe sacrificii iar daca el nu este dispus si pregatit sa le faca fata la un moment dat, va ceda si va fugi de langa voi. Mai gandeste-te ca refuzul lui de a nu pastra tu sarcina  poate sa fie un semn ca nu-si doreste sa se implice serios in relatia asta, deci nu te poti baza pe el. Intreaba-l daca nu vrea sa te ia de nevasta, ca tot vine copilul si puteti si voi sa intemeiati o familie. Si asta poate fi un feedback. Poate ar fi bine sa aveti o discutie serioasa si sa decideti ce faceti cu viata voastra. Daca va iubiti si vreti o familie, e timpul sa va ganditi la asta. Intr-un cuplu in care partenerii se iubesc, venirea unui copil e un motiv de bucurie, dar la fel din punct de vedere psihic poate fi un moment de criza… teoretic. Practic, depinde de cat si ce schimba in viata lui venirea pe lume a unui bebe. Atentia ta nu trebuie sa fie indreptata exclusiv catre copil, pentru ca el se va simti neglijat, marginalizat. Trebuie sa vorbiti despre asta.

Daca ai facut greseala sa ramai insarcinata fara ca el sa stie, daca ai facut asta intentionat, doar ca sa-l incalti, ai o problema si mai mare. Se va stinge si ultimul dram de iubire dintre voi. Iti doresti intr-adevar copilul ? Crezi ca-l vei putea creste singura? Ti-ai asumat un mare risc. Din toata nerozia ta, singurul care va suferi este copilul. De ce? Un copil trebuie sa fie dorit de ambii parinti, relatia trebuie sa fie sigura si statornica, trebuie sa-i asiguri confort, educatie, viata de familie si sa existe si o situatie materiala decenta daca se poate.

 Nu sta nimeni langa tine cu forta. Nu te folosi de copil. Nu te agata de maritis ca sa fii o intretinuta toata viata. Tot tu vei suferi. Vei fi o sluga in casa. Independenta unei femei cu o baza materiala proprie o face sa fie mult mai puternica, capabila si atragatoare. Nu o ai, renunta.

Se poate discuta totul ca intre doi oameni normali. Daca tu vrei copilul iar el nu… asta este, trebuie sa decizi ce faci mai departe. Poti sa abandonezi relatia sau casnicia si iti asumi cresterea copilului singura sau incerci sa legi o relatie cu altcineva care vrea sa va ia la “pachet”. Alta varianta ar fi sa mai astepti si, dupa un timp, isi va dori un copil cu tine.

Text: Vladimir Toma

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *