Cum afectează dezordinea cariera și sănătatea

Cum afectează dezordinea cariera și sănătatea

Dezordinea în spațiul de lucru de la birou sau de acasă nu creează nici pe departe doar inconveniente de ordin estetic. Dezordinea de la locul de muncă are implicații dintre cele mai profunde. De la scăderea productivității, la influența negativă asupra stării de sănătate sau alterarea imaginii publice, dezordinea afectează profund calitatea vieții.

Iată 5 posibile efecte ale dezordinii în viața profesională:

Creşte nivelul de cortizol

Un studiu realizat de cercetătorii de la UCLA evidențiază faptul că dezordinea, acumularea de obiecte în jur crește nivelul de cortizol din organism, un hormon cu rol principal în producerea stresului. Iar un nivel ridicat de cortizol ne poate face mai vulnerabili la depresie, insomnie și alte tulburări mentale, precum și la boli asociate cu stresul, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare sau diabetul.

Afectează performanţa creierului

Un mediu de lucru dezorganizat afectează și performanța creierului. Dacă spațiul unde se muncește este un conglomerat de obiecte mai mult sau mai puțin necesare, creierul va fi atât de ocupat să înregistreze toate lucrurile din jur încât nu se va mai focaliza pe activitățile care trebuie făcute. Aceasta este o concluzie a celor mai recente studii de psihologie. Un birou dezorganizat așadar va avea ca efect scăderea puterii de concentrare.

Scade productivitatea

Un loc de muncă unde domnește dezordinea creează condițiile propice ca lucruri importante – un card de memorie, un dosar sau acte care există doar în format fizic – să se rătăcească. Timpul petrecut căutând toate obiectele rătăcite înseamnă o scădere a productivității. „Există date care indică faptul că timpul pierdut căutând obiecte rătăcite atinge o medie anuală de o săptămână de lucru pentru un angajat” atrage atenția Marie Kondo în Magia ordinii la locul de muncă. „În patru ani, aceasta înseamnă o lună întreagă. Doar în Statele Unite, atunci când această pierdere a productivității este convertită în bani, valoarea ei este estimată la 89 de miliarde de dolari anual” mai spune autoarea japoneză citând studiul „The Costs Associated with Disorganization”.

Dezordinea din spaţiul digital

Dezordinea nematerială, adică cea din spațiul digital are și ea costuri foarte ridicate. Excesul de e-mail-uri, fișiere sau conturi, fiecare cu parola lui poate crea un adevărat „labirint” al informațiilor digitale, a cărui gestionare e mâncătoare de timp. Iar dacă se pierd și parolele, situația devine și mai complicată. Conform unui sondaj realizat în rândurile angajaților din America și Marea Britanie, pierderea de productivitate ca urmare a uitării sau rătăcirii parolelor se ridică la cel puțin 420 dolari per angajat anual. Într-o companie cu aproximativ 25 de angajați, suma ajunge la peste 10. 000 de dolari pe an.

Afectează imaginea publică

Dezordinea afectează nu doar sănătatea și productivitatea, ci influențează negativ și imaginea publică. Studiile privind evaluarea angajaților arată că, cu cât este mai ordonat spațiul de lucru al unei persoane, cu atât este mai probabil ca respective persoană să fie considerate de cei din jur ca ambițioasă, calmă, inteligentă și muncitoare. Aceleași studii indică faptul că persoanele care au un mediu de lucru ordonat câștigă mai ușor încrederea celorlați și au șanse mai mari să fie promovațe față de cele care trăiesc în dezordine.

Astfel, cei care se simt distrași, anxioși sau mult prea stresați la locul de muncă e bine să se întrebe dacă nu cumva dezordinea e cea vinovată de această stare de fapt.

Foto Shutterstock

februarie 26th, 2021 by Dudau Cristina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate