Dana Nastase, despre simtul firescului

dana nastase24 mai 1955, Brasov
Facultatea de Filosofie, sectia Sociologie

„Cred ca fiecare femeie trebuie sa aiba un simt al firescului in tot ceea ce face”

1. Aveti un program de intretinere? Ce inseamna propriu-zis acest program?
Probabil ca daca fitness-ul ar fi fost la moda pe vremea cand aveam 24 de ani, l-as fi practicat si la varsta asta. Dar pe atunci stiam doar de gimnastica de inviorare de dimineata. Asa ca am ramas in continuare cu obiceiul de a face putina miscare dupa ce ma trezesc.

2. Cat timp va ocupa ingrijirea personala? Ce fel de produse folositi pentru ingrijire si care este rolul lor? Cum ati ajuns sa folositi aceste produse?
Ca oricarei femei, imi place sa am grija de mine. Ma preocupa modul in care arat, dar nu fac din asta un scop in sine. Cred ca fiecare femeie trebuie sa aiba un simt al firescului in tot ceea ce face, inclusiv in felul cum se imbraca, cum se coafeaza sau cum se machiaza. Nu sunt genul de femeie care tine tone de creme si de lotiuni si care se grabeste sa cumpere tot ceea ce apare nou pe piata. De cativa ani buni folosesc o gama de produse de care sunt foarte multumita si pe care nu ma gandesc sa o schimb prea curand. Mi-au fost recomandate initial de un medic dermatolog, m-am inteles bine cu ele si le folosesc in continuare.

3. Ati avut vreodata probleme cu alimentatia? Daca da, ce fel de probleme si cum le-ati rezolvat?
Nu tin minte sa fi avut vreodata probleme cu alimentatia. Am un organism suficient de robust si, in plus, am fost invatata de mica sa nu fac mofturi la mancare. Sunt foarte atenta ca tot ceea ce pun pe masa, in permanenta, sa fie sanatos, cu ingrediente cat mai naturale.

4. Cum va petreceti timpul liber?
Daca am norocul sa il prind si pe Adrian mai liber, mergem impreuna in parc, la o piesa de teatru ori ne uitam la un film. Sau pur si simplu stam de vorba. Ii spun despre cum mai merge ferma, ce am mai facut eu si copiii intre timp sau facem impreuna planuri de viitor. Insa cum va spuneam, in ultima vreme, petrec tot mai putin timp impreuna cu sotul meu. Asa ca imi gasesc de lucru. Intotdeauna mai este ceva de facut prin casa, de aranjat, de pus la loc. Mai ales ca trebuie sa am grija de doi baieti care isi mai „uita” lucruri prin diverse colturi si eu sunt cea care trebuie sa faca ordine.

5. Care este locul (orasul) de care va simtiti atasata si de ce?
In Bucuresti ma simt cu adevarat acasa. Stiu ca nu este nici pe departe cel mai frumos oras din lume, dar m-am obisnuit cu el, cu partile lui frumoase si chiar si cu partile lui urate. Uneori imi vine sa plec undeva unde sa fie mai multa liniste, mai multa curatenie, mai putina aglomeratie si mai putina poluare. Dar nu cred ca as putea trai prea mult departe de forfota Bucurestiului.

6. Cum arata o zi perfecta pentru dumneavoastra?
O zi perfecta pentru mine este o zi petrecuta integral impreuna cu Adrian, cu Andrei si Mihnea. Imi iubesc familia si nu cred ca exista ceva mai frumos pe lume decat clipele pe care le petrec impreuna cu sotul si copiii mei.

7. Ce inseamna pentru dumneavoastra sanatate?
Sanatatea inseamna sa ma trezesc bine dispusa dimineata, sa am chef de munca, sa am pofta de mancare si sa ma pot bucura de fiecare secunda a vietii mele. Sunt oameni care, din punct de vedere fizic si psihic, sunt perfect in regula si, cu toate astea, le lipseste ceva. Sunt ursuzi, se enerveaza repede sau se uita la tine asa… cu o privire pierduta. Si invers, sunt oameni care, desi sunt bolnavi, au puterea de a zambi si de a trai frumos. Da!  Sanatatea inseamna sa stii si sa poti trai frumos.

8. Descrieti-ne familia dumneavoastra in momentul de fata.
Nu este deloc usor sa fii sotie de prim-ministru sau sotie de candidat la presedintie. Sunt o fire destul de posesiva si ma impac greu cu gandul ca nu pot sa-l vad pe Adrian decat cateva ore pe zi. Ba are de lucru la Guvern, ba trebuie sa plece la o intalnire oficiala, ba in teritoriu, ba in strainatate… De patru ani, de cand este prim-ministru, nu cred ca a fost vreo zi in care sa pot spune „da, domnule, am si eu o familie normala”. Iar de cand a inceput campania, parca sunt sotie de general trimis pe front. Dimineata o jumatate de ora, seara inca o jumatate de ora si atat. asta este timpul in care pot sa vorbesc cu Adrian despre familie, despre copii, despre noi… Bine macar ca nu dureaza decat cateva saptamani. Altfel nu as rezista.
Din fericire ii am pe copii mereu langa mine si sunt niste baieti tare buni. Ma mai supara ei uneori, dar ce sa fac… sunt mama si supararile imi trec repede.

9. Povestiti-ne pe scurt propria poveste de dragoste.
Eram in anul I la Sociologie si, intr-una din zile, am vazut pe culoarele facultatii un barbat inalt si frumos care mi-a placut instantaneu. Era Adrian. Nu stiu de ce, dar in momentul respectiv mi-a trecut prin minte ca el ar fi pentru mine sotul ideal. Amuzant e ca nici nu il cunosteam, nici macar nu stiam cine e, dar … ce sa fac? Eram si eu la o varsta la care toate fetele viseaza cu ochii deschisi. Adevarata poveste de dragoste a inceput ceva mai tarziu. Ne-am reintalnit intamplator dupa zece ani la o petrecere si, dupa ce am stat de vorba o noapte intreaga, m-am convins ca el este intr-adevar cel pe care il caut. Imediat dupa acest moment, el a plecat in strainatate pentru cateva zile si nu stiam ce se va intampla la intoarcere. Din fericire povestea noastra de dragoste a mers mai departe dupa revenirea lui in tara si continua si astazi.

10. Cum reusiti sa stabiliti un echilibru intre viata personala si cea profesionala?
In primul rand, am prioritatile foarte clar stabilite. Pe primul loc se afla familia. Viata profesionala este abia pe locul doi. Asa ca imi vine foarte usor sa pastrez echilibrul intre cele doua. Cred ca femeile care se dedica exclusiv familiei sau carierei sau cele care nu reusesc sa traga o linie foarte clara de demarcatie intre ele nu se pot considera implinite. Intotdeanua vor avea fie senzatia ca lipseste ceva din viata lor, fie ca au alergat dupa doi iepuri si nu au prins nici unul.

11. Care este lucrul de care sunteti mandra?
Ma mandresc cu familia mea. Am un sot bun, doi copii frumosi si o multime de amintiri fericite pe care le voi povesti cu drag nepotilor, la batranete.

12. Care este lucrul pe care il regretati cel mai mult?
Imi pare rau ca nu reusesc sa petrec mai mult timp impreuna cu Adrian, imi pare rau cand ii mai cert pe copii… Dar regrete profunde nu am. Cred ca fiecare om ar trebui sa isi asume integral drumul pe care a pornit in viata. Uneori mai faci greseli, alteori mai suferi, dar mereu trebuie sa mergi mai departe. Eu asta am facut si am invatat sa nu regret nimic.

13. Cum au reactionat parintii, apropiatii cand ati devenit o persoana publica?
Asa cum am reactionat si eu cand am devenit persoana publica. Adica absolut normal. M-am comportat ca si pana atunci si nu m-am schimbat deloc. Daca mi s-ar fi urcat celebritatea la cap, poate ca as fi fost trasa de maneca sau as fi fost intampinata cu mai multa raceala. Dar nu a fost cazul.

14. Cum credeti ca ar trebui sa facem fata crizelor existentiale din viata?
In primul rand nu trebuie sa ajungem la crize existentiale. Pe cat este de dificila viata, pe atat este de frumoasa. Cu cat treci prin momente mai grele, cu atat inveti sa pretuiesti ceea ce ai. Eu nu m-am confruntat niciodata cu probleme existentiale si nici nu as putea sa dau cuiva sfaturi in privinta asta. Oricum, pentru cei care ajung totusi acolo, nu stiu sigur daca „retetele” ar putea functiona.

15. Cat de importanta este imaginea dumneavoastra? Considerati ca aceasta poate contribui/influenta imaginea sotului dumneavoastra?
Am vazut atatia oameni care par intr-un fel si care sunt in realitate altfel, incat nu pun mare pret pe imagine. Tot ceea ce fac si ceea ce zic vin din suflet, din ceea ce sunt in realitate. Mi se pare oricum prea dificil sa ma prefac, atata vreme cat este mult mai comod sa fiu eu insami. Si asta am invatat-o de la Adrian. Si la televizor si acasa este la fel. Este serios cand sunt lucruri serioase, face glume cand este cazul, este bland sau se enerveaza, in functie de situatie. Si, ca sa va raspund la intrebare, nu cred ca sotul meu este genul de personalitate publica a carui imagine sa poata fi influentata intr-un mod sau altul de imaginea sotiei.

16. Sotia unui om politic de la varful ierarhiei are o mare insemnatate. Cu ce vreti sa contribuiti la bunastarea Romaniei, in calitatea pe care o aveti?
Pot fi o buna sotie de presedinte, asa cum am fost o buna sotie de prim-ministru. Mai mult nu vad ce as putea face.

17. „In spatele oricarui barbat de succes exista o femeie puternica!”.Comentati!
Este perfect adevarat. Un barbat de succes care este tot timpul ocupat si care are o multime de probleme are nevoie in primul rand de liniste si de armonie in propria familie. Si pentru asta este nevoie de o femeie puternica. Una care sa preia greutatile casei, cum se spune, care sa isi inteleaga sotul si care sa fie alaturi de el atunci cand acesta are nevoie de sprijinul familiei.

18. Exista un model feminin pentru dumneavoastra (de la noi sau din lume) si de ce?
Nu pot sa spun ca am un model anume. Modelul meu este constituit de principiile si valorile pe care le-am invatat acasa, de la parintii mei. Mama mea a fost o femeie puternica si a stiut ce inseamna sa ai grija de o familie si sa fii o sotie adevarata. Am invatat enorm de la ea.

19. Gatiti ciorbe si calcati camasi pentru sotul dumneavoastra?
Gatesc nu doar ciorbe si calc nu doar camasi. Si nu doar pentru sotul meu, ci si pentru Andrei, pentru Mihnea si, bineinteles, pentru mine.

20. Ce mesaj aveti pentru femeile din Romania?
Niciodata nu m-am considerat suficient de „trecuta prin viata” ca sa dau sfaturi celorlalti. Cred ca le-as spune femeilor din Romania sa invete sa fie puternice. Si eu fac asta in fiecare zi si stiu ca nu este deloc usor. Dar mai stiu ca asta este singura metoda de a depasi greutatile care mai devreme sau mai tarziu apar in viata fiecarei femei.

Text: Otilia Ostrotki