Doua treimi din persoanele care au peste 65 de ani sufera de probleme grave de auz. Imaginea unui aparat auditiv este asociata si in ziua de astazi cu batranetea, fapt ce nu incurajeaza persoanele cu probleme de auz sa-si afiseze handicapul.
S-a demonstrat ca deficienta auditiva la persoanele avand varste cuprinse intre 15 – 20 de ani este de 6%, la persoanele intre 20 – 34 de ani de 9 % si de 18 % la cele cu varsta cuprinsa intre 35 – 44 ani.
Evaluarea scaderii auditive
Urechea este un organ senzorial foarte complex iar originea deficitului poate sa se situeze la diverse nivele. De aceea, masura precisa poate fi efectuata de un operator calificat ce poate face o evaluare corecta a scaderii auzului.
Arsenalul mijloacelor de investigare progreseaza odata cu folosirea otoemisiilor acustice, mai ales pentru diagnosticarea surditatii profunde aparute inca de la nastere.
Examenul principal ramane audiometria subiectiva care permite evaluarea pierderii auzului prin ascultarea unor sunete de catre pacient, la diferite frecvente. Audiometria vocala care verifica recunoasterea cuvintelor, permite evaluarea intelegerii mesajului. Acest test este important in special pentru persoanele in virsta cu mari probleme de auz. Deformarea semnalului sonor initial antreneaza confuzii intre cuvintele vecine (cuvintele asemanatoare).
Audiometria se traduce printr-o audiograma care poate fi evaluata de un specialist, acesta fiind singurul capabil de a evalua posibilitatile de tratament sau de corectare a deficitului. Acest examen este deci foarte important in strategia corectarii pierderii auditive. O eroare de interpretare a acestui bilant poate avea consecinte dramatice in alegerea tratamentului.
Auzul, mod principal de receptare
Surditatea are un efect foarte mare asupra celui cu probleme de auz, antrenand o veritabila patologie a comunicarii. Astfel, se constata rapid, la persoanele in varsta care au probleme serioase de auz, o tendinta de izolare, antrenand dezinteres pentru viata sociala. Pentru tineri, principalul handicap il constituie dificultatile profesionale.
Principalele cauze ale scaderii auzului
Surditatea din nastere constituie o categorie specifica ce necesita masuri dificile dupa o depistare precoce. Imbatrinirea urechii este un fenomen ineluctabil, putandu-se doar atenua doar prin folosirea unui aparat auditiv.
Intre acesti doi poli putem gasi toate celelalte boli ale urechii medii, cele mai frecvente fiind otitele la copii, care pot genera surditate, reversibila insa cu un tratament adecvat. In anumite cazuri, complicatiile pot antrena surditate ireversibila.
Surditatea apare din cauza traumatismelor sonore la care suntem expusi in viata profesionala (zgomotul uzinelor, frecventele de rezonanta a unor aparate), personala (muzica, bricolajul etc.) sau in cazul unor evenimente (explozii, zgomote stridente). Fracturile de craniu (ca urmare a unor accidente) pot de asemenea provoca surditate.
Tratament
Descoperirea unui deficit auditiv va permite medicului sa aleaga tratamentul adaptat. Maladiile urechii medii, in particular otitele, au nevoie de tratamente medicale. Pentru anumite patologii, chirurgia este necesara.
In cazul atingerii urechii interne (a nervului), se vor propune sisteme electronice de compensare: ajutoare auditive, implanturi cohleare pentru surditatea profunda.
Aparatele auditive
Explozia tehnicilor electronice si tratarea semnalului bulverseaza trecerea clasica de la ajutorul auditiv, dominat de imaginea amplificatorului analogic bazic.
Protezele cohleare implantate la tineri demonstreaza ca intelegerea poate sa se realizeze chiar daca semnalele transmise la creier sunt foarte diferite de semnalul natural.
Imbunatatirea cunostintelor in neurologie – de exemplu in domeniul recunoasterii fenomenelor – permite adaptarea tratamentului semnalului la nivel normal in ureche, tinand cont de simularea capacitatii de adaptare a creierului. Ea permite astfel compensarea noilor deficite auditive dar calitatea auzului va fi inca departe de auzul perfect al unei urechi sanatoase.
Ingrijirea si preventia
In ansamblul tarilor industrializate, organizatiile de ajutor si asistenta pentru persoanele cu probleme de auz sunt organizate in special pentru integrarea tinerilor surzi in viata profesionala. Limbajul semnelor, care predomina adesea la asociatii, ramane inca controversat. El ii izoleaza pe cei care nu-l practica.
Constientizarea caracterului ireversibil a degradarilor auzului si consecintele acestora, atat din punct de vedere al costurilor sociale si medicale, cat si din acela al limitarilor profesionale implicite, impune punerea in practica a unei politici de preventie si de protectie a indivizilor. Ea impune de asemenea adoptarea si punerea in practica a unei legislatii privitoare la zgomot, atat pentru indivizi dar mai ales pentru intreprinderi. In toate tarile se impun progresiv diverse legi referitoare la zgomot si care sunt insotite de un arsenal de masuri.